Postul Paștelui din 2026, considerat cel mai lung și mai riguros post din calendarul creștin-ortodox, va începe luni, 23 februarie, și va pregăti credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului, celebrată anul viitor pe 12 aprilie. Cu o durată de aproximativ șapte săptămâni – 40 de zile de post propriu-zis, la care se adaugă Săptămâna Patimilor – Postul Mare depășește ca întindere și asprime celelalte mari posturi din an.
O perioadă de disciplină alimentară și transformare spirituală
În tradiția ortodoxă, Postul Mare presupune renunțarea la produsele de origine animală – carne, ouă și lactate – iar în anumite zile se recomandă abținerea și de la ulei sau vin. Peștele este permis doar în două momente importante din această perioadă: pe 25 martie, la Buna Vestire, și pe 5 aprilie, în Duminica Floriilor.
Rânduielile alimentare sunt însă doar o parte a semnificației postului. Biserica subliniază că adevărata miză a Postului Paștelui este schimbarea interioară. Credincioșii sunt îndemnați la rugăciune mai intensă, participare la slujbe, spovedanie și împărtășanie, dar și la fapte de milostenie și iertare. Modelul spiritual al acestei perioade este postul de 40 de zile ținut de Iisus Hristos în pustiu.
Paștele ortodox 2026, sărbătorit pe 12 aprilie
În 2026, Paștele ortodox va fi celebrat pe 12 aprilie, o dată mai devreme comparativ cu alți ani. Calculul sărbătorii se face după calendarul iulian, ceea ce determină variația anuală a datei. În același an, Paștele catolic va fi celebrat pe 5 aprilie, cu o săptămână înaintea celui ortodox.
Începerea Postului Mare încă din februarie transformă finalul iernii și începutul primăverii într-o perioadă de reflecție și pregătire spirituală pentru milioane de credincioși.
Lunea Curată, începutul simbolic al postului
Prima zi a Postului Mare, cunoscută drept Lunea Curată sau Spolocania, are o încărcătură aparte atât religioasă, cât și populară. Este ziua dedicată purificării – atât a sufletului, cât și a gospodăriei. Tradiția spune că vasele folosite la mâncărurile „de dulce” trebuie spălate temeinic, iar ustensilele separate, pentru a marca începutul unei perioade de abstinență.
În unele zone din țară, Lunea Curată mai este cunoscută și ca Lunea Păstorilor. Femeile ale căror feciori erau ciobani nu lucrau în această zi, pentru a proteja turmele de primejdii. Tot atunci se pregătea o turtă specială, numită Sfânta Maică Luni, cu rol protector.
Mesele din această zi erau simple, adesea bazate pe pâine, mălai și borș fermentat, considerat un preparat menit să „curețe” simbolic organismul după perioada alimentației de dulce.
Tradiții și credințe populare
Lunea Curată este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții. Se aprind lumânări pentru alungarea spiritelor rele, nu se lucrează pentru a feri gospodăria de necazuri, iar în unele regiuni femeile începeau să țeasă pânza pentru cămășile purtate în prima zi de Paști.
Ritualurile aveau și o componentă agrară: pomii erau afumați pentru rod bogat, iar prepararea borșului era însoțită de gesturi simbolice, menite să asigure reușita fermentării. În mentalul popular, toate aceste practici aveau rolul de a asigura purificarea, protecția și prosperitatea familiei.
O perioadă de introspecție înaintea Învierii
Postul Paștelui 2026 se va încheia în noaptea de 11 spre 12 aprilie, când credincioșii vor participa la slujba de Înviere. Cele șapte săptămâni de rânduieli stricte, reflecție și disciplină spirituală sunt considerate un drum de pregătire pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății.
Dincolo de restricțiile alimentare, Postul Mare rămâne, pentru mulți, un timp al echilibrului interior, al iertării și al regăsirii sensului spiritual, într-o lume marcată de agitație și presiuni cotidiene.
VEZI ȘI – Suplimente alimentare: de ce le impunem în rutinele noastre de bunăstare