Postul intermitent, considerat în ultimii ani o soluție modernă și aparent simplă pentru slăbit, nu aduce rezultate mai bune decât dietele clasice și este doar marginal mai eficient decât lipsa oricărui regim alimentar, arată o amplă analiză științifică publicată recent de cercetători internaționali.
Revizuirea, realizată sub coordonarea rețelei științifice Cochrane, a analizat datele din 22 de studii clinice randomizate desfășurate în Europa, America de Nord, China, Australia și America de Sud, care au implicat aproape 2.000 de adulți supraponderali sau cu obezitate. Concluzia este clară: persoanele care au urmat regimuri de tip post intermitent au pierdut, în medie, aproximativ 3% din greutatea corporală – sub pragul de 5% considerat de medici drept relevant din punct de vedere clinic, scrie The Guardian.
Modelele analizate au inclus varianta 5:2 – popularizată la nivel internațional de regretatul medic și jurnalist Michael Mosley –, postul alternativ (o zi da, una nu) și alimentația restricționată la anumite intervale orare zilnice. În paralel, rezultatele au fost comparate cu cele obținute prin diete tradiționale bazate pe reducerea aportului caloric și pe recomandări nutriționale standard.
„Postul intermitent nu este o soluție miraculoasă, dar poate fi o opțiune printre altele pentru controlul greutății”, a declarat coordonatorul cercetării, subliniind că eficiența este similară cu cea a dietelor convenționale. Cu alte cuvinte, nu este nici mai bun, dar nici semnificativ mai slab – însă diferențele sunt minime.
Un alt aspect important evidențiat de analiză este lipsa dovezilor solide privind beneficii suplimentare, cum ar fi îmbunătățirea calității vieții sau efecte metabolice net superioare altor regimuri. Deși postul intermitent a fost promovat intens în mediul online și în mass-media ca metodă de slăbire, optimizare cognitivă și chiar încetinire a îmbătrânirii, studiile analizate au fost în mare parte pe termen scurt – de maximum 12 luni – și adesea cu limitări metodologice.
Cercetătorii atrag atenția că nu există nici măcar o definiție universală a postului intermitent, ceea ce face dificilă compararea rezultatelor. În plus, niciunul dintre cele 22 de studii nu a evaluat gradul de satisfacție al participanților față de acest tip de regim alimentar – un element esențial pentru menținerea pe termen lung.
Unii specialiști susțin că beneficiile pot depinde de momentul zilei în care are loc alimentația, având în vedere legătura strânsă dintre metabolism și ritmurile circadiene. Experimentele pe animale sugerează că postul ar putea îmbunătăți sensibilitatea la insulină, reduce inflamația și activa autofagia – mecanismul natural de „curățare” celulară. Totuși, dovezile solide la oameni rămân limitate.
Mai mult, unii experți au fost surprinși că diferența față de lipsa totală a unei diete este atât de mică. Explicația posibilă: în perioadele de post, mulți oameni devin mai puțin activi fizic, ceea ce poate diminua impactul asupra greutății. Alte cercetări arată că schimbările biologice semnificative apar abia după mai multe zile consecutive de post total, nu după restricții scurte și intermitente.
Concluzia generală a comunității științifice este una echilibrată: dacă o persoană se simte bine urmând un astfel de regim și reușește să îl respecte, postul intermitent poate fi o opțiune validă. Însă nu există dovezi robuste că ar fi superior dietelor clasice sau că ar produce beneficii spectaculoase pentru sănătate.
În contextul popularității tot mai mari a acestor metode, specialiștii subliniază importanța informării corecte și a consultării unui medic sau nutriționist înainte de a adopta un regim restrictiv. Slăbitul rămâne un proces complex, iar soluțiile rapide sau prezentate drept „minune” nu sunt susținute, cel puțin deocamdată, de dovezi științifice solide.