În calendarul ortodox din România, Postul Crăciunului (denumit și Postul Nașterii Domnului) începe anual pe 15 noiembrie şi se încheie pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului.
Durata și semnificația
- Perioada postului are 40 de zile, timp dedicat pregătirii spirituale, rugăciunii, abstinenței și reflecției asupra vieții creștine.
- Este considerată una dintre cele patru mari perioade de post din tradiția ortodoxă, având mai puțină severitate decât Postul Mare (al Paștelui), dar cu o încărcătură spirituală puternică.
Regulile principale
- În aceste zile credincioșii sunt chemați să se abțină de la alimente de origine animală – carne, produse lactate, ouă –, în special în zilele de luni, miercuri și vineri.
- Zilele de duminică au dezlegare la pește, iar unele sărbători de peste anifică au dezlegări speciale.
- Este un timp nu doar de post alimentar, ci de introspecție, iertare, implicare caritabilă și reîntoarcere către valorile creștine fundamentale.
De ce este important ca 2025
- În anul 2025, Postul Crăciunului cade tot pe 15 noiembrie – același start anual canonical din calendarul ortodox – și durează până pe 24 decembrie.
- Pentru mulți credincioși, începutul postului marchează o tranziție spirituală, o perioadă în care fastul cotidian lasă loc liniștii sufletești și pregătirii interioare pentru sărbătoare.
Ce trebuie reținut
- Chiar dacă regulile de post alimentar sunt cunoscute, aplicarea lor poate varia în funcţie de starea de sănătate, recomandările duhovnicești și tradițiile locale.
- În aceste 40 de zile, accentul cade mai puţin pe severitate și mai mult pe trăirea spirituală: implicare în rugăciune, participare la slujbe, fapte de milostenie, reconciliere și creștere personală.
Postul Crăciunului 2025, care se întinde între 15 noiembrie și 24 decembrie, nu este doar o perioadă de restricție alimentară, ci mai ales un timp al transformării sufletești, al echilibrului și al reconectării cu valorile profunde ale credinței. Prin durata sa de 40 de zile, el îi pregătește pe credincioși pentru una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății – Nașterea Domnului –, transformând fiecare zi într-un exercițiu de răbdare, curățire și apropiere de Dumnezeu.
Într-o lume marcată de grabă, stres și excese, postul devine un prilej de reflecție interioară și de pauză conștientă, o oportunitate de a renunța nu doar la mâncărurile de origine animală, ci și la obiceiurile dăunătoare, la conflictele nerezolvate și la atitudinile care îngreunează viața de zi cu zi. Dezlegările la pește și vin, rânduite în anumite zile, oferă un echilibru între asprime și bucurie, între sacrificiu și speranță.
Pe lângă dimensiunea spirituală, Postul Crăciunului are și o valoare comunitară și culturală: el adună familiile în jurul tradițiilor, de la rugăciuni și colinde la obiceiurile culinare specifice perioadei. În multe sate și orașe, acest timp devine începutul pregătirilor pentru Crăciun – nu doar prin curățenia din case, ci și prin curățenia din suflete.
Pentru România anului 2025, un an cu provocări economice, sociale și politice, postul poate fi citit și ca o lecție de solidaritate și cumpătare, în care credincioșii sunt chemați să fie mai atenți la cei din jur, să dăruiască celor aflați în nevoie și să redescopere forța comunității unite prin credință.
În esență, Postul Crăciunului rămâne o călătorie spirituală, în care fiecare credincios este invitat să îmbine abstinența, rugăciunea și milostenia, pentru ca în noaptea de 24 spre 25 decembrie să primească vestea Nașterii Mântuitorului cu inimă curată, pace lăuntrică și bucuria autentică a credinței trăite.