Constipația este o tulburare digestivă frecventă, manifestată prin dificultăți de evacuare a scaunelor, o scădere a frecvenței scaunelor sau scaune tari și uscate. Deși constipația poate avea multe cauze, cum ar fi o dietă săracă în fibre sau o lipsă de hidratare, tot mai multe studii arată că stresul poate juca un rol semnificativ în această problemă. De fapt, stresul cronic poate avea efecte devastatoare asupra sistemului digestiv, perturbând tranzitul intestinal.
În acest articol vei afla modul în care stresul poate cauza sau agrava constipația și cum putem gestiona mai bine această afecțiune ținând cont de impactul factorilor psihologici asupra digestiei.
Legătura dintre stres și constipație
Organismul uman reacționează la stres printr-o serie de răspunsuri biologice, cunoscute sub numele de reflexul de luptă sau de fugă. Acest reflex este esențial pentru supraviețuire, deoarece pregătește organismul să reacționeze la o amenințare percepută. Atunci când suntem stresați, organismul nostru eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina, care ne modifică funcționarea fiziologică pentru a concentra energia pe acțiuni imediate, precum fuga sau lupta.
Rolul sistemului nervos în digestie
Sistemul nostru digestiv este controlat de două ramuri principale ale sistemului nervos autonom: sistemul parasimpatic (responsabil de digestie) și sistemul simpatic (activat ca răspuns la stres). În mod normal, atunci când nu suntem supuși stresului, sistemul parasimpatic domină și promovează digestia prin stimularea mișcării mușchilor intestinali, un proces cunoscut sub numele de peristaltism.
Cu toate acestea, atunci când intervine stresul, sistemul simpatic preia controlul și încetinește sau oprește temporar digestia pentru a redirecționa energia către mușchi, inimă și creier. În acest fel, stresul poate afecta direct tranzitul intestinal, încetinind trecerea alimentelor prin intestine, ceea ce poate duce la constipație.
Stresul cronic și efectele sale asupra intestinelor
Dacă stresul este ocazional, efectele sale asupra digestiei sunt în general temporare. Dar dacă stresul devine cronic, adică persistă pe termen lung, intestinele pot fi perturbate în mod constant. Digestia poate fi încetinită permanent, mușchii intestinali pot deveni mai puțin activi, iar producția anumitor hormoni digestivi poate scădea.
Aceste efecte pot duce la balonare, dureri abdominale și constipație cronică. Stresul poate exacerba, de asemenea, simptomele altor tulburări digestive, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS). Aceasta din urmă este o afecțiune în care constipația este adesea prezentă.
Impactul cortizolului asupra tranzitului intestinal
Cortizolul, un hormon eliberat ca răspuns la stres, joacă un rol-cheie în alterarea tranzitului intestinal. Atunci când nivelul cortizolului crește, are loc o reducere a mișcărilor peristaltice, încetinind procesul de evacuare a scaunelor. Mai mult, cortizolul poate altera compoziția microbiotei intestinale, bacteriile benefice prezente în intestinele noastre, ceea ce afectează și mai mult reglarea tranzitului.
Alte mecanisme prin care stresul influențează constipația
Stresul nu perturbă doar sistemul nervos, ci afectează și alte aspecte ale stilului de viață, care pot agrava la rândul lor constipația. Iată câteva exemple de mecanisme indirecte prin care stresul poate influența digestia.
1.Perturbarea alimentației și a hidratării
Stresul are un impact direct asupra comportamentului nostru alimentar.Atunci când suntem stresați, putem avea tendința de a mânca mese dezechilibrate, de a sări peste mese. Mai mult, avem obiceiul de a mânca alimente procesate bogate în grăsimi și zaharuri, care adesea sunt lipsite de fibre. O dietă săracă în fibre contribuie direct la constipație, deoarece fibrele ajută la înmuierea scaunului și facilitează trecerea acestuia prin intestin.
2.Reducerea activității fizice
Atunci când ești stresat, este obișnuit să reduci activitatea fizică. Cu toate acestea, mișcarea fizică, în special mersul pe jos sau alte forme de exerciții moderate, ajută la stimularea peristaltismului intestinal. Un stil de viață mai sedentar din cauza stresului poate contribui, prin urmare, la o încetinire suplimentară a tranzitului intestinal.
3. Tensiunea musculară și efectul acesteia asupra colonului
Stresul cronic poate duce la tensiune musculară generală în tot corpul, inclusiv în mușchii abdominali. Această tensiune musculară excesivă poate comprima intestinele, făcând mai dificilă trecerea scaunelor. În plus, unele persoane pot prezenta crampe abdominale ca răspuns la stres.