PNL a depus un amendament la legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților ce îi permite șefului statului să candideze pe listele unui partid politic

Photo of author

By Alexandru Stancu

atribuții președinte klaus iohannis

Liberalii au propus un amendament la legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, care ar permite președintelui țării să candideze pe listele unui partid politic.

Conform surselor G4Media.ro din PNL și PSD, amendamentul vizează modificarea articolului 5 indice 2 din legea 208/2015. Această modificare ar putea schimba modul în care președintele poate participa în alegeri, oferindu-i posibilitatea de a se alătura unui partid politic în cadrul campaniei electorale.

”art 5. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale, cu excepția situației președintelui României, în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, care poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de deputat sau senator. În cazul în care este ales deputat sau senator, președintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de deputat sau senator și cea de președinte”.

Pentru a face posibilă această candidatură fără a încălca Constituția, care interzice președintelui să fie membru al unui partid politic în timpul mandatului (articolul 84), liberalii propun o soluție juridică ce ar putea facilita acest lucru.

Această propunere pare să fie o modalitate prin care Klaus Iohannis ar putea participa la alegeri fără a încălca prevederile constituționale. Între timp, Iohannis a încercat să obțină o poziție importantă pe plan internațional, inclusiv la șefia NATO și în structuri relevante ale UE, dar nu a reușit să asigure un astfel de rol.

Klaus Iohannis este un politician român care a servit ca președinte al României din 2014. A fost reînnoit în funcție pentru un al doilea mandat în 2019. Înainte de a deveni președinte, Iohannis a fost primar al municipiului Sibiu timp de două mandate, între 2000 și 2014, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la dezvoltarea orașului și la promovarea turismului.

Iohannis este membru al Partidului Național Liberal (PNL) și este cunoscut pentru stilul său moderat și pentru angajamentul său în promovarea statului de drept și a reformelor anticorupție în România. În timpul mandatului său, el a fost implicat în gestionarea unor crize importante, inclusiv pandemia COVID-19 și conflictele politice interne.

Ca președinte, Iohannis a promovat integrarea europeană și consolidarea relațiilor cu partenerii internaționali ai României, în special cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. De asemenea, el a fost un susținător al consolidării instituțiilor democratice și al luptei împotriva corupției. Mandatul său a fost marcat și de provocări legate de polarizarea politică internă și de necesitatea reformelor continue în sistemul judiciar și în administrația publică.

Klaus Iohannis a fost recunoscut pentru abilitățile sale de lider și pentru contribuțiile sale la dezvoltarea României ca parte integrantă a Uniunii Europene, având un rol semnificativ în coordonarea politicilor internaționale și interne ale țării.

Klaus Iohannis, ca lider al României, a fost un promotor al modernizării și al reformelor în diferite sectoare ale societății românești. În perioada mandatului său, el a fost activ în susținerea educației și a cercetării, în încercarea de a spori competitivitatea și inovarea în țară.

De asemenea, Iohannis a fost un susținător fervent al drepturilor omului și al egalității, pledând pentru politici care să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor români și să reducă disparitățile sociale.

În ciuda provocărilor și criticilor întâmpinate, inclusiv în ceea ce privește gestionarea crizelor politice și economice, Iohannis a continuat să promoveze viziunea sa pentru o Românie mai integrată în structurile internaționale și mai rezilientă în fața provocărilor interne și externe.

VEZI ȘI – România a obținut o poziție de vicepreședinte al Comisiei Europene, funcție ce va fi ocupată de Roxana Mînzatu