Donald Tusk, premierul Poloniei și actualul reprezentant al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, a propus un plan în trei puncte pentru consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și întărirea securității europene. Acest plan vine pe fondul unei posibile retrageri a sprijinului american, după ce fostul președinte Donald Trump a amenințat că SUA nu va mai contribui la securitatea Europei.
Propunerile lui Tusk și contextul european
Printre măsurile cheie propuse de Tusk se numără:
- Folosirea activelor rusești înghețate pentru a finanța ajutorul destinat Ucrainei. Tusk a subliniat că Uniunea Europeană deține 210 miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei, majoritatea aflate în Belgia. Deși UE a utilizat doar veniturile generate de aceste fonduri pentru sprijinirea Ucrainei, confiscarea completă ar putea oferi resurse substanțiale pentru susținerea Kievului pe termen lung. Totuși, această măsură este controversată, deoarece activele aparțin legal statului rus și sunt protejate de legislația internațională.
- Întărirea securității europene, inclusiv prin creșterea patrulelor aeriene și consolidarea apărării în statele baltice și la granițele UE cu Rusia. Aceste măsuri sunt esențiale în contextul în care Moscova continuă agresiunea militară asupra Ucrainei.
- Adoptarea urgentă de măsuri fiscale pentru finanțarea securității și apărării. Creșterea cheltuielilor militare devine o prioritate, mai ales că SUA își reorientează atenția către regiunea Pacificului.
Schimbarea poziției SUA și impactul asupra Europei
Tensiunile dintre Washington și Kiev s-au accentuat după ce Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că este un „dictator fără alegeri”, o declarație care reflectă retorica Kremlinului. În același timp, administrația americană a început să exploreze soluții diplomatice fără implicarea Ucrainei și Europei, semnalând o posibilă schimbare de abordare față de războiul din Ucraina.
Pe 18 februarie, oficiali americani și ruși s-au întâlnit în Riyadh, Arabia Saudită, pentru discuții preliminare privind încheierea conflictului, dar nici Ucraina, nici Uniunea Europeană nu au fost prezente la negocieri. Acest gest a fost interpretat ca o renunțare la strategia de izolare a Rusiei, adoptată de SUA după invazia din 2022.
În plus, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Europa trebuie să preia responsabilitatea de a furniza cea mai mare parte a ajutorului militar și umanitar pentru Ucraina, deoarece SUA nu va mai avea acest continent ca prioritate strategică.
Provocările Uniunii Europene și opoziția internă
Pentru a face față noilor realități, UE caută soluții pentru creșterea bugetului destinat apărării și sprijinului pentru Ucraina. Deși confiscarea activelor rusești pare o opțiune viabilă, aceasta necesită unanimitatea tuturor statelor membre. Ungaria, care a criticat în repetate rânduri sancțiunile impuse Rusiei, și Germania, care și-a exprimat îndoielile față de această măsură, ar putea bloca inițiativa.
Între timp, Kremlinul a amenințat cu represalii dacă UE va decide să confiște aceste fonduri, ceea ce ar putea escalada și mai mult tensiunile dintre Rusia și Occident.
În fața incertitudinii privind sprijinul SUA, Europa este forțată să-și asume un rol mai activ în sprijinirea Ucrainei și consolidarea propriei securități. Planul propus de Donald Tusk reflectă această realitate, însă implementarea lui depinde de consensul statelor UE și de capacitatea de a gestiona reacțiile Rusiei. Într-un moment în care viitorul conflictului este tot mai imprevizibil, Europa trebuie să decidă rapid cum își va apăra valorile și securitatea.
VEZI ȘI – Donald Trump a stârnit din nou controverse cu declarațiile sale despre Ucraina