Piedone, OUT din funcția ANPC

Photo of author

By Alexandru Stancu

piedone

Premierul Ilie Bolojan a semnat miercuri, 23 iulie, decizia de eliberare din funcție a lui Cristian Popescu Piedone, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), în urma anchetei DNA care îl vizează într-un dosar de corupție. Decizia Guvernului vine după ce DNA l-a plasat marți sub control judiciar și i-a interzis să își mai exercite atribuțiile.

Conform comunicatului oficial, premierul a luat această hotărâre „în urma analizei actelor primite de la ANPC și DNA”, care indică faptul că Piedone nu mai poate continua în funcție. Contactat de HotNews pentru o reacție, fostul primar al Sectorului 5 a declarat scurt: „Nu comentez absolut nimic”.

DNA îl acuză pe Piedone că ar fi avertizat, în martie, conducerea unui hotel din Sinaia cu privire la un control iminent din partea instituției pe care o conducea. Scopul ar fi fost evitarea sancționării pentru nereguli în domeniul protecției consumatorului. Procurorii susțin că acțiunea a fost făcută „în scopul obținerii de foloase necuvenite”.

Funcția de președinte ANPC va fi preluată interimar de vicepreședintele Sebastian Ioan Hotca, cel care a mai condus temporar instituția după demisia lui Horia Constantinescu în 2024. Piedone fusese numit în fruntea ANPC pe 7 februarie 2025, de către fostul premier Marcel Ciolacu, după ce candidaturile sale la Senat și la Primăria Capitalei eșuaseră.

Fostul edil rămâne o figură controversată în viața publică: condamnat în 2022 la patru ani de închisoare în dosarul Colectiv, el a fost achitat ulterior printr-un recurs în casație și a obținut în instanță, necuantificat definitiv, daune de 100.000 de euro. Ancheta DNA de acum îl readuce în centrul atenției, cu implicații majore atât juridice, cât și politice.

Demiterea lui Cristian Popescu Piedone din funcția de președinte al ANPC marchează un nou episod tensionat în istoria relației dintre justiție și administrație în România, readucând în prim-plan tema integrității în funcțiile publice. Cazul său subliniază o realitate recurentă în spațiul politic românesc: revenirea în structurile de conducere a unor persoane cu trecut juridic controversat și vulnerabilitatea instituțiilor în fața presiunilor sau prieteniilor personale.

Decizia premierului Ilie Bolojan de a-l revoca pe Piedone, la doar câteva luni de la numire, reprezintă nu doar un act administrativ necesar, ci și o poziționare simbolică – un semnal că toleranța față de potențialele abuzuri de putere și amestecuri în activitatea de control trebuie să se oprească, indiferent de popularitatea sau notorietatea personajelor implicate.

Totodată, reacția rezervată a lui Piedone, refuzul de a comenta acuzațiile DNA și invocarea prieteniei cu patronul hotelului vizat de control, ridică semne de întrebare cu privire la limitele dintre relațiile personale și responsabilitatea publică. Pentru o societate democratică funcțională, aceste limite trebuie trasate clar și respectate cu strictețe, pentru a nu transforma instituțiile statului în instrumente de protecție a intereselor private.

Pe fond, cazul arată cât de subțire este linia dintre reformă și recidivă, între promisiunea unei administrații curate și tentația unor practici vechi, mascate sub lozinci de transparență și „grijă față de cetățean”. Faptul că Piedone revine constant în funcții-cheie, în ciuda trecutului său penal, reflectă atât carențele legislative privind selecția și controlul funcționarilor de rang înalt, cât și o parte din mentalitatea electoratului, care în continuare votează carisma, nu competența sau integritatea.

Mai departe, demiterea sa ar trebui să fie un moment de reflecție pentru toate instituțiile și liderii politici: despre necesitatea resetării standardelor de etică, despre responsabilitatea numirilor în funcții publice și despre imperativul ca democrația să nu devină o marfă de schimb în jocurile de culise ale influenței. Cazul Piedone nu e doar o știre de zi – este un test pentru credibilitatea statului român și o lecție despre cum trebuie – sau nu – să arate conducerea în secolul XXI.

VEZI ȘI – Alexandru al Iugoslaviei, viața extraordinară a prințului născut într-o cameră de hotel