Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) în perioada 14–26 octombrie 2025 relevă o realitate politică tensionată în România: 35 % dintre români ar vota cu AUR la alegerile parlamentare următoare, în timp ce 49 % ar susţine suspendarea şefului statului, stârnind astfel semnale clare privind dinamica partidelor, gravitatea dezbaterilor instituţionale şi fragilitatea consensului public.
AUR înaintează – PSD şi PNL urmăresc
La întrebarea „cu ce partid aţi vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare”, sondajul oferă următoarele procente:
- 35 % – AUR
- 24 % – Partidul Social Democrat (PSD)
- 15 % – Partidul Naţional Liberal (PNL)
- 10 % – Uniunea Salvaţi România (USR)
- 7 % – Partidul Oamenilor Tineri (POT)
- 4 % – fiecare pentru Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) şi SOS România
- 1 % – alte formaţiuni politice.
Aceste cifre indică faptul că AUR se află în poziţie de lider, cu un avans semnificativ faţă de celelalte partide, în timp ce PSD rămâne principalul competitor. PNL, USR şi altele par să fi rămas în urmă în ceea ce priveşte intenţiile de vot la nivel naţional. De remarcat este ascensiunea lui POT, care ajunge la 7 % şi pare să atragă electoratul tânăr şi neafiliat politic — ceea ce indică o schimbare potenţială de generare şi structură a alegătorilor.
Suspendarea preşedintelui – aproape jumătate de români susțin această variantă
Pe tema unei eventuale suspendări a şefului statului, sondajul arată că:
- 22 % susţin puternic suspendarea
- 27 % o susţin într-o oarecare măsură
- 22 % se opun într-o oarecare măsură
- 19 % se opun puternic
- 10 % nu ştiu sau nu au o opinie.
Astfel, 49 % sunt într-o formă de susţinere pentru demersul suspendării, comparativ cu 41 % care se opun. Realitatea este una de polarizare: subiectul stârneşte emoţii şi dezbateri aprinse, cu electoratul împărţit, dar cu o uşoară predominanţă a celor favorabili.
Corelaţii între intenţia de vot şi poziţia faţă de suspendare
Când sondajul investighează cum variază atitudinea faţă de suspendare în funcţie de electoratul partidului, apar diferenţe consistente:
- 75,2 % dintre votanţii AUR susţin suspendarea.
- 72,2 % dintre votanţii POT sunt de asemenea în tabăra favorabilă.
- 40,6 % dintre votanţii PSD se arată pentru suspendare.
- 25,4 % dintre votanţii PNL adoptă aceeaşi poziţie.
Aceste date indică că electoratul AUR şi POT este clar aliniat în favoarea suspendării şefului statului, în timp ce susţinătorii PSD şi PNL rămân mai reticenţi şi mai divizaţi. Aceasta sugerează o dinamică politică în care partidele „noi” sau mai radicale captează sprijin pentru măsuri instituţionale extreme, pe când formaţiunile tradiţionale – de stânga şi centru-dreapta – abordând mai prudent această temă.
Implicaţii pentru scena politică românească
Rezultatul sondajului CURS indică faptul că scena politică din România traversează o perioadă de reconfigurare. Ascensiunea AUR şi creşterea lui POT reflectă un electorat nemulţumit sau aflat în căutare de alternative. Simultan, tema suspendării preşedintelui – probabil unul dintre subiectele cele mai sensibile la nivel instituţional – devine un barometru al încrederii publicului în establishment, dar şi al mobilizării partidelor şi al electoratului lor.
Chiar dacă rezultatele nu garantează ce se va întâmpla la urne, ele pun în lumină câteva realităţi:
- Partidele tradiţionale nu mai au monopolul asupra preferinţelor electorale.
- Electoratul tânăr, neafiliat politic, poate fi cheie în viitoarele evoluţii.
- Subiecte instituţionale – precum suspendarea preşedintelui – pot deveni vectori de mobilizare şi diferenţiere politică.
- Stabilitatea politică poate fi fragilizată dacă tensiunile cresc, ceea ce ar putea conduce la campanii electorale şi mai tensionate.
Metodologie şi limite
Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.036 de adulţi din România, prin interviuri faţă-în-faţă la domiciliu, utilizând un eşantion probabilist, multistadial şi stratificat. Marja maximă de eroare este de ±3 % la un nivel de încredere de 95 %. Datele sunt neponderate, ceea ce înseamnă că trebuie interpretate cu prudenţă în privinţa distribuţiei exacte demografice.
Sondajul arată clar că în România, la începutul lunii noiembrie 2025, se conturează o schimbare semnificativă în preferinţele politice ale populaţiei: un partid considerat alternativ câştigă teren, iar chestiunile de ordin instituţional – precum suspendarea şefului statului – au devenit teme cu rezonanţă pronunţată. Pentru partidele tradiţionale, semnalul este de alarmă: dacă nu răspund rapid şi eficient la nemulţumirile electoratului, riscă să piardă teren în favoarea celor care se poziţionează ca vocea „schimbării”. De asemenea, pentru societatea românească, lucrurile indică o perioadă de intensificare a dezbaterilor publice, un consum mai mare de politică şi o participare potenţial mai angajată la viitoarele scrutine.
VEZI ȘI – Cum să Trăiești 120 de Ani Sănătos: Secretele Longevitații Moderne și Străvechi