Ora de vară sau ora de iarnă: care dintre ele respectă cel mai bine ritmul tău biologic? În fiecare an, de două ori la rând, ne ajustăm ceasurile. Primăvara, dăm ceasul cu o oră înainte (trecerea la ora de vară); toamna, dăm ceasul cu o oră înapoi (revenirea la ora de iarnă). Această tradiție, instituită pentru a economisi energie, a sfârșit prin a provoca mai multe dezbateri… în special în jurul efectelor sale asupra sănătății. Dar în fața orelor luminoase și confortabile ale orei de vară sau a normalității mai „solare” a orei de iarnă, ce să alegi? În acest articol, vom explora impacturile asupra somnului, cronobiologiei, dispoziției, vigilenței și sănătății generale – pentru a te ajuta să înțelegi de ce ora de iarnă pare să fie cea mai respectuoasă alegere pentru ritmul tău biologic.
Scurt istoric: de ce schimbăm ora?
Conceptul de schimbare a orei datează din 1916, din Franța, într-un context de război și raționalizare, pentru a economisi iluminatul. De-a lungul deceniilor, ora de vară s-a generalizat, în special din 1976 în Franța, după șocul petrolier. Din 2002, țările UE armonizează calendarul schimbării orei.
Principiul: să câștigi o oră de lumină seara vara, să amâni apusul soarelui și, în schimb, să întâmpini dimineața mai devreme iarna. Dar dacă ideea părea simplă, consecințele pentru organismul nostru se dovedesc mai complexe.
Ora de vară: avantajele… și dezavantajele sale
Avantajele. Seara este mai luminoasă, ceea ce favorizează activitățile în aer liber după muncă, plimbările, sportul sau momentele de relaxare.
Pentru unele persoane, acest lucru creează o atmosferă „feel-good”, mai socială, unde se bucură mai mult de lumina naturală.
Efectele negative asupra sănătății. Trecerea la primăvară implică o decalare a ceasului intern: avansarea cu o oră obligă corpul să se adapteze – creșterea oboselii, tulburări de somn, dificultate la adormire.
Mai multe studii au constatat o creștere temporară a riscurilor cardiovasculare, în special a infarctului miocardic, în zilele care urmează trecerii la ora de vară.
Dimineața, venirea luminii este mai târzie (soarele răsare mai târziu „oficial”), ceea ce poate întârzia sincronizarea ceasului nostru biologic. Și, prin urmare, afecta trezirea, vigilența și metabolismul.
Seara, aceeași menținere cu o oră mai mult poate întârzia adormirea, reduce secreția de melatonină (hormonul somnului) și duce la o datorie progresivă de somn.
Ora de iarnă: cea mai potrivită pentru ritmul nostru biologic
De ce o recomandă experții. Ora de iarnă se potrivește mai natural ritmului solar. Răsăritul soarelui vine mai devreme, ceea ce permite o aliniere mai bună a organismului.
O lumină mai puternică dimineața ajută la trezirea organismului, la sincronizarea ceasului intern, la stimularea producției de cortizol (stare de veghe) și la îmbunătățirea calității somnului în noaptea următoare.
Seara, ora mai devreme permite un somn mai ușor, oboseala se instalează la ora naturală, ceea ce favorizează cicluri de somn mai regulate.
Pentru mulți specialiști în cronobiologie, a trăi tot anul la ora de iarnă ar fi mai puțin perturbator decât a rămâne permanent la ora de vară.
Câteva limite sau aspecte de ajustat
Seara cade mai devreme, ceea ce poate influența starea de spirit sau motivația pentru activitățile în aer liber. Trebuie să anticipezi: să profiți de lumina zilei disponibilă, să te luminezi bine în interior.
Unii vor spune că ora de iarnă „amintește” mai repede de iarnă – ceea ce poate avea efecte psihologice pentru persoanele sensibile la lipsa de lumină.
Efectele concrete ale schimbării orei asupra sănătății
Somn. Schimbările de oră provoacă adesea una sau două zile de perturbare a somnului, cu adormire mai lentă sau treziri precoce.
Dispoziție și vigilență. O desincronizare a ceasului intern poate duce la tulburări de dispoziție, un sentiment de oboseală, iritabilitate sau lipsă de concentrare.
Sănătatea cardiovasculară. În timpul trecerii la ora de vară, studiile au raportat o ușoară creștere a infarctelor în zilele următoare schimbării.
Metabolism & crononutriție. O aliniere orară proastă poate influența negativ digestia, secreția hormonală (insulină, cortizol), creșterea în greutate sau sănătatea metabolică.
Siguranța rutieră și accidentele. Unele analize arată o creștere a accidentelor de circulație sau de muncă în zilele următoare schimbărilor de oră, probabil legată de oboseală sau de ritmul perturbat.