Conform mai multor studii științifice, obiceiul de evitat înainte de culcare este acela de a amâna în mod intenționat ora de culcare pentru a „câștiga” puțin timp liber. Un comportament cunoscut acum sub denumirea de „revenge bedtime procrastination”. Acest reflex constă în a rămâne treaz în mod conștient, a da scroll pe telefon, a mai urmări „încă un episod” sau a mai sta pe rețelele de socializare, chiar dacă suntem obosiți și știm că trebuie să ne trezim devreme a doua zi.
Ce spune știința
Un studiu publicat în revista științifică Frontiers in Psychology a popularizat acest concept, arătând că o parte semnificativă dintre participanți amâna ora de culcare fără constrângeri externe, doar din proprie inițiativă, în detrimentul duratei totale de somn. Acest studiu, accesibil direct online, a evidențiat că acest comportament era asociat cu o calitate mai slabă a somnului, mai multă oboseală în timpul zilei și un sentiment general de bunăstare mai scăzută. De asemenea, a arătat că aceste persoane erau conștiente că nu dorm suficient. În schimb continuau să-și sacrifice orele de odihnă pentru timp „pentru sine”.
De ce facem asta: zile aglomerate, suprasolicitare mentală
Acest reflex este deosebit de răspândit în rândul celor care au zile foarte aglomerate, puțin control asupra programului lor sau o suprasolicitare mentală puternică. Seara devine astfel singurul moment perceput ca fiind cu adevărat „liber”, iar oamenii tind să-l apere cu prețul somnului. Problema este că acest „timp furat” se plătește foarte scump: lipsă de vigilență, scăderea dispoziției, iritabilitate, dificultăți de concentrare, ba chiar creșterea riscului de tulburări anxioase și depresive atunci când privarea de somn devine cronică.
Cele 3 întrebări pentru a afla dacă vă aflați în această situație
Pentru a afla dacă suferiți de acest fenomen, câteva întrebări simple vă pot ajuta:
Amânați adesea ora de culcare fără un motiv real (fără muncă urgentă, fără obligații)?
Vă spuneți în mod regulat „știu că ar trebui să dorm, dar continui oricum”?
Vă simțiți epuizat dimineața, știind că ați fi putut să vă culcați mai devreme?
Dacă răspunsul este da la mai multe dintre aceste întrebări, este probabil ca acest reflex să fie deja instalat. Vestea bună este că este reversibil. Stabilirea unei ore fixe de culcare, crearea unui ritual liniștitor fără ecrane și, mai ales, revalorizarea somnului ca o nevoie ne negociabilă, la fel ca mâncatul sau respiratul, sunt pași cheie pentru a ieși din această situație.
Studiul reamintește, așadar, că nu este vorba de o lipsă de voință, ci de un mecanism de compensare greșit orientat. Pe care o mai bună organizare a timpului și o igienă a somnului consecventă îl pot corecta.
Somnul, un proces complex
Somnul este mult mai mult decât o simplă odihnă. El urmează un ritm biologic și necesită o anumită regularitate. Potrivit lui Hélène Montcharmont,
„somnul este un mecanism ancestral, un proces de supraviețuire”. Este deci firesc ca anumite elemente să perturbe acest proces, precum stresul sau perioadele dificile din viața de zi cu zi. De aceea, este esențial să respectăm anumite cicluri și să creăm un mediu propice unui somn odihnitor.