O criză globală de sănătate, mai puțin vizibilă decât pandemiile recente, se extinde rapid și riscă să devină una dintre cele mai mari provocări ale următoarelor decenii: rezistența la antimicrobiene. Specialiștii avertizează că lumea este insuficient pregătită pentru a face față acestui fenomen, în condițiile în care bacteriile și alte microorganisme devin tot mai greu de tratat.
Potrivit unei analize publicate în The Lancet, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea contribui la aproape 170 de milioane de decese la nivel global în următorii 25 de ani. Deja, aproximativ una din șase infecții bacteriene nu mai răspunde la tratamentele existente, iar aceste cazuri provoacă anual peste un milion de decese, notează The Hill.
Un pericol invizibil, dar în creștere
Rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile sau fungii nu mai răspund la medicamentele concepute pentru a le elimina. Antibioticele, care au revoluționat medicina modernă și au făcut posibile intervenții precum operațiile sau nașterile prin cezariană, își pierd treptat eficiența.
Fără tratamente eficiente, chiar și procedurile medicale de rutină ar putea deveni extrem de riscante. În plus, fenomenul nu afectează doar sănătatea publică, ci și securitatea națională, crescând vulnerabilitatea în fața amenințărilor biologice.
Cercetarea, în impas
Deși soluția este cunoscută – dezvoltarea de noi antimicrobiene – progresul este lent. În 2024, doar 90 de antibiotice se aflau în dezvoltare, iar dintre acestea, doar cinci erau eficiente împotriva agenților patogeni considerați critici de către Organizația Mondială a Sănătății.
Problema este în mare parte economică. Dezvoltarea unui antibiotic poate dura peste un deceniu și poate costa mai mult de un miliard de dolari, însă rentabilitatea este extrem de scăzută. Spre deosebire de alte medicamente, antibioticele trebuie utilizate cu moderație pentru a preveni rezistența, ceea ce limitează vânzările și descurajează investițiile.
În aceste condiții, multe companii farmaceutice mari au abandonat cercetarea în domeniu, iar firmele mai mici se confruntă cu dificultăți financiare majore. De altfel, numeroase startup-uri care au dezvoltat antibiotice noi în ultimii ani au ajuns în faliment sau au fost nevoite să renunțe la proiecte.
Costuri uriașe și soluții urgente
Impactul economic al acestei crize este semnificativ. Cercetările arată că dezvoltarea de noi antibiotice și îmbunătățirea accesului la tratamente ar putea economisi sistemului de sănătate din SUA aproximativ 97 de miliarde de dolari anual până în 2050.
Pentru a stimula inovația, în Statele Unite ale Americii a fost propus un proiect legislativ, cunoscut sub numele de Pasteur Act. Acesta prevede un model de finanțare de tip abonament, prin care guvernul ar oferi companiilor venituri predictibile pentru dezvoltarea de noi antimicrobiene, independent de volumul vânzărilor.
O cursă contra cronometru
Specialiștii avertizează că lipsa de acțiune rapidă poate avea consecințe dramatice, nu doar pentru sistemele de sănătate, ci și pentru economie și securitate.
Rezistența antimicrobiană este deja o realitate, iar diferența dintre evoluția rapidă a „superbacteriilor” și ritmul lent al dezvoltării de noi tratamente se adâncește. În lipsa unor măsuri urgente, această criză riscă să devină una dintre cele mai grave amenințări globale ale secolului.
VEZI ȘI – Taylor Lautner a anunțat că așteaptă primul său copil împreună cu soția sa, Taylor Dome