NATO își consolidează prezența în Arctica prin lansarea noii misiuni „Arctic Sentry”, o inițiativă prezentată oficial drept un răspuns la creșterea activității militare ruse și la interesul tot mai mare al Chinei în regiune. Totuși, potrivit diplomaților și experților citați de publicații internaționale, demersul are o puternică dimensiune politică și este menit în mare parte să calmeze tensiunile generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda.
Înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, programată la Bruxelles, Alianța a accelerat anunțurile privind sporirea activităților în zona arctică. Surse diplomatice susțin că presiunea venită din partea Washingtonului, în special după ce Trump a sugerat posibilitatea anexării Groenlandei, a determinat o schimbare de ton și priorități în interiorul organizației, notează politico.com.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că „în fața intensificării activității militare a Rusiei și a interesului tot mai mare al Chinei în nordul îndepărtat, era crucial să facem mai mult”. Oficial, misiunea „Arctic Sentry” este descrisă drept esențială pentru securitatea flancului nordic al Alianței.
Cu toate acestea, mai mulți experți în securitate arctică consideră că amenințarea este amplificată din considerente politice. Potrivit unor diplomați NATO, inițiativa are un pronunțat caracter simbolic și de comunicare strategică, fiind menită să transmită un mesaj de unitate și implicare către Washington.
Declarațiile lui Donald Trump din luna ianuarie, când a refuzat inițial să excludă utilizarea forței pentru preluarea Groenlandei, au generat îngrijorări serioase în capitalele europene. Ulterior, acesta și-a temperat poziția, după ce aliații au promis o implicare mai consistentă a NATO în securitatea Arcticii.
Analiștii militari subliniază însă că NATO nu se confruntă cu un deficit real de capabilități în regiune. Statele Unite dispun deja de infrastructură militară și pot desfășura rapid trupe din Alaska către Groenlanda, în interval de 12 până la 24 de ore. De asemenea, armata americană are experiență în operațiuni arctice prin exerciții periodice desfășurate în zonă.
În ceea ce privește Rusia, experții arată că, deși Moscova deține o flotă importantă de spărgătoare de gheață și capacități navale în Peninsula Kola, forțele sale sunt semnificativ diminuate după pierderile suferite în războiul din Ucraina. Două dintre cele trei brigăzi ruse staționate anterior în nord au fost afectate, iar refacerea lor ar putea dura mai mulți ani. În paralel, state precum Norvegia, Germania, Danemarca și Marea Britanie investesc în avioane de patrulare maritimă Boeing P-8 pentru a consolida supravegherea regiunii.
Interesul Chinei în Arctica este, potrivit specialiștilor, limitat și mai degrabă simbolic. Rusia rămâne prudentă în ceea ce privește extinderea influenței Beijingului în zonă, iar eventualele colaborări sunt atent controlate.
Sondaje recente arată că majoritatea cetățenilor din SUA, Canada, Franța, Marea Britanie și Germania consideră că declarațiile lui Trump privind Groenlanda au fost serioase, iar mulți cred că acestea sunt motivate de interese legate de resurse naturale și control strategic al Arcticii, mai degrabă decât de o amenințare militară imediată din partea Rusiei sau Chinei.
În concluzie, misiunea „Arctic Sentry” reflectă atât preocupările legate de securitatea flancului nordic, cât și nevoia politică a aliaților europeni de a menține coeziunea transatlantică într-un context geopolitic tensionat. Deși oficial este prezentată drept o consolidare defensivă necesară, numeroși observatori consideră că inițiativa are în primul rând rolul de a reafirma angajamentul NATO față de Arctica și de a evita o nouă criză în relația cu Washingtonul.
VEZI ȘI – Super Bowl LX: Show-ul de la pauză cu Bad Bunny stârnește controverse uriașe în SUA