Ministerul Educației și Cercetării a anunțat joi aprobarea, prin ordin de ministru, a metodologiei care reglementează programul remedial destinat elevilor din învățământul primar. Documentul stabilește modul în care vor fi folosite cele două ore suplimentare săptămânale pentru consolidarea competențelor deja dobândite, recuperarea celor neasimilate corespunzător, aplicarea cunoștințelor în viața de zi cu zi și dezvoltarea lor în condiții de performanță.
Potrivit ministerului, programul vine ca răspuns la probleme structurale ale sistemului educațional românesc – analfabetismul funcțional și rata ridicată a abandonului școlar – ambele considerate „riscuri majore” inclusiv pentru securitatea națională, prin expunerea tinerilor la manipulări și pseudoștiință.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a explicat că programul a fost gândit în așa fel încât să ofere nu doar o soluție educațională, ci și una pragmatică, adaptată actualului context fiscal. „Am căutat ca măsurile dificile de criză bugetară, dacă tot trebuie luate pentru a asigura salariile și bursele până la sfârșitul anului, să aducă și beneficii educaționale. Astfel, acest program remedial va sprijini copiii să înțeleagă mai bine cele opt competențe-cheie, să fie mai pregătiți pentru trecerea la gimnaziu și să vadă rostul școlii în viața de zi cu zi”, a declarat oficialul.
Programul se integrează într-un mecanism mai amplu, care include reglementarea activităților remediale la nivel de gimnaziu și liceu, dar și adaptarea evaluărilor naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, astfel încât acestea să fie mai relevante și mai aproape de realitatea competențelor elevilor.
Noua metodologie marchează o încercare de a schimba paradigma în educație: de la simple teste de verificare la o abordare aplicată, centrată pe nevoile elevilor și pe pregătirea lor pentru viață. Dacă va fi implementat coerent, programul remedial ar putea deveni o armă eficientă împotriva analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, oferindu-le copiilor șansa de a înțelege nu doar materia școlară, ci și utilitatea acesteia în viața de zi cu zi.
Implementarea metodologiei pentru programul remedial în învățământul primar reprezintă mai mult decât o simplă ajustare curriculară – este o strategie de fond menită să combată una dintre cele mai persistente vulnerabilități ale educației românești: analfabetismul funcțional. Cu doar două ore suplimentare săptămânale, programul oferă un cadru flexibil, dar bine reglementat, prin care elevii pot să-și consolideze cunoștințele, să recupereze lacunele acumulate și să aplice competențele în contexte reale de viață. Într-un sistem unde evaluările standardizate deseori nu reușesc să surprindă diversitatea nevoilor elevilor, o asemenea abordare remedială are potențialul de a aduce o schimbare reală.
Impactul nu se oprește însă la nivel educațional. Reducerea analfabetismului funcțional înseamnă, pe termen lung, formarea unor cetățeni mai bine pregătiți să facă față provocărilor societății moderne, mai rezistenți la manipulări și la pseudoștiință, și mai capabili să contribuie activ la dezvoltarea economică și socială. Totodată, diminuarea abandonului școlar va avea un efect direct asupra pieței muncii, asigurând generații mai bine pregătite profesional și mai adaptabile în fața schimbărilor tehnologice și economice.
În plus, prin corelarea programului remedial cu măsuri similare la gimnaziu și liceu, dar și prin adaptarea evaluărilor naționale, Ministerul Educației construiește un mecanism integrat de sprijin pentru elevi. Acest lucru poate transforma școala dintr-un spațiu perceput ca rigid și sancționator într-un mediu de învățare relevant, în care fiecare copil are șansa de a înțelege rostul educației.