Micul dejun danez: bolul proteic care le atrage pe „fit girls” și previne poftele

Photo of author

By Ramona Fustos

Cunoști micul dejun danez? În Danemarca, acest mic dejun simplu și bogat în proteine este apreciat de toată lumea. Secretul său? O combinație extrem de eficientă.

Printre numeroasele obiceiuri sănătoase care traversează granițele, micul dejun danez se impune ca un model de echilibru pentru orice „fit girl” demnă de acest nume. Potrivit mai multor experți în nutriție, acest bol matinal tipic scandinav ar permite limitarea poftelor, stabilizarea energiei și susținerea metabolismului.

Rețeta atât de apreciată? O bază de skyr, acest iaurt islandez foarte popular în Danemarca, la care se adaugă fulgi de ovăz, semințe (chia sau in) și, uneori, câteva fructe roșii. Rezultatul? Un amestec dens, cremos și sățios, departe de micul dejun prea dulce, care provoacă un vârf de glicemie urmat de o senzație de oboseală la mijlocul dimineții.

În centrul amestecului, proteinele din skyr joacă un rol esențial: ele încetinesc digestia, prelungesc senzația de sațietate și contribuie la menținerea masei musculare. La rândul său, ovăzul, bogat în fibre solubile (cum ar fi beta-glucanii), contribuie la încetinirea absorbției glucozei în sânge.

Micul dejun danez: un aliat pentru slăbit și metabolism

Consumat regulat, acest tip de mic dejun permite, de asemenea, controlul greutății și al metabolismului. Favorizând o glicemie mai stabilă și un aport proteic suficient încă de dimineață, acesta poate ajuta la o mai bună gestionare a apetitului pe termen lung, cu condiția, desigur, ca alimentația să rămână echilibrată.

Un alt avantaj important al său este simplitatea. Nu este nevoie de rețete complexe sau ingrediente greu de găsit. Două-trei linguri de skyr, o porție de ovăz, câteva toppinguri bine alese și obțineți un bol hrănitor care vă ține sătul până la prânz.

Skyr și ovăz: un ajutor pentru controlul greutății și sănătatea metabolică

Deși cercetările subliniază că acest mic dejun nu permite în sine pierderea în greutate – totul depinde în special de aportul caloric zilnic total –, este adevărat că conținutul său ridicat de proteine, care favorizează sațietatea, poate contribui la gestionarea greutății într-un context sănătos. Potrivit nutriționistei Laura Parada, „este o combinație excelentă de alimente. Favorizează sănătatea cardiovasculară, metabolică, gastro-intestinală și osoasă. Contribuie, de asemenea, la senzația de sațietate și la controlul greutății. Ovăzul furnizează beta-glucani, un tip de fibre solubile cunoscute pentru reducerea colesterolului LDL, îmbunătățirea controlului glicemiei și favorizarea sațietății. De asemenea, conține antioxidanți și compuși antiinflamatori care contribuie la prevenirea bolilor cardiovasculare și metabolice. În cele din urmă, consumul regulat de ovăz modulează microbiota intestinală, stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt și îmbunătățește funcția digestivă și imunitatea”.

În ce se deosebește skyrul de kefir sau de iaurtul natural?

După boomul kefirului și reconcilierea cu iaurtul natural integral (multă vreme s-a crezut că versiunile degresate erau mai recomandabile, dar tot mai mulți experți sunt de acord că, în final, iaurtul integral este de preferat), pare necesar să cunoaștem diferența dintre skyr, kefir și iaurt. „Principala diferență constă în tipul de fermentație utilizat, microorganismele implicate, textura și profilul nutrițional. Skyr este un produs lactat fermentat de origine islandeză, tehnic vorbind un brânză proaspătă, dar consumat ca un iaurt. Este fabricat din lapte degresat și culturi lactice. Nu conține drojdie. Fermentația sa este exclusiv lactică, ca cea a iaurtului, dar cu o concentrație mai mare de solide și proteine.

În schimb, kefirul conține un amestec complex de bacterii lactice, drojdii și, uneori, bacterii acetice. Se distinge printr-o microfloră mai diversificată decât cea din iaurt sau skyr, ceea ce îi conferă proprietăți probiotice suplimentare și un profil senzorial distinctiv. În cele din urmă, iaurtul natural este produs prin fermentarea lactică a laptelui. Are o textură mai puțin densă decât skyr și nu conține drojdie. Conținutul său de grăsimi și proteine poate varia în funcție de tipul de lapte utilizat și de procesul de filtrare. În cele din urmă, ceea ce diferențiază skyr-ul este concentrația sa ridicată de proteine și textura mai groasă”, explică nutriționista. Dacă sunteți în căutarea unui mic dejun sățios, bogat în proteine și sărac în grăsimi, această variantă daneză poate fi o opțiune excelentă.