Microplasticele și îmbătrânirea prematură

Photo of author

By Alexandru Stancu

Microplasticele și îmbătrânirea prematură

O nouă direcție de cercetare atrage atenția asupra unui posibil efect insidios al microplasticelor: îmbătrânirea prematură a celulelor. Deși aceste particule sunt prezente aproape peste tot – în apă, aer, alimente și obiecte de uz zilnic – impactul lor real asupra sănătății umane abia începe să fie înțeles.

Microplasticele provin din descompunerea produselor plastice mari sau sunt generate direct în dimensiuni microscopice, cum este cazul în multe produse cosmetice sau articole vestimentare sintetice. Deși par inofensive la prima vedere, cercetătorii descoperă tot mai multe semnale de alarmă privind acumularea acestora în organism, notează earth.com.

Potrivit unor studii recente, aceste particule sunt detectate nu doar în mediul înconjurător, ci și în corpul uman – inclusiv în sânge, plămâni și chiar în organe vitale. Nanoplasticele, mai mici decât microplasticele, sunt cu atât mai greu de identificat și eliminat.

Cercetătorii observă că expunerea cronică la microplastice ar putea fi corelată cu procese celulare asociate îmbătrânirii: inflamație cronică, stres oxidativ și disfuncții mitocondriale. Toate acestea sunt procese bine documentate în declinul biologic care apare odată cu vârsta.

Mitocondriile, considerate centralele energetice ale celulei, joacă un rol-cheie în menținerea sănătății organismului. Când aceste organite sunt afectate, capacitatea celulelor de a produce energie scade, ceea ce poate duce la oboseală, tulburări cognitive și alte simptome asociate cu îmbătrânirea.

Primele rezultate sugerează că microplasticele pot contribui indirect la apariția sau agravarea unor boli cardiovasculare și neurologice, prin accentuarea proceselor inflamatorii și oxidative. Oamenii de știință investighează acum dacă aceste particule pot chiar pătrunde în creier, traversând bariera hematoencefalică – o ipoteză care ar putea rescrie înțelegerea noastră asupra neurodegenerării.

Deși cercetările sunt în curs, există deja o serie de recomandări pentru limitarea expunerii zilnice. Utilizarea produselor reutilizabile, evitarea plasticului de unică folosință, filtrarea apei potabile și alegerea hainelor din materiale naturale sunt pași simpli, dar eficienți.

La nivel politic și industrial, se fac apeluri pentru reglementarea mai strictă a producției de plastic și îmbunătățirea sistemelor de reciclare. Un accent important cade pe prevenirea poluării la sursă, nu doar pe gestionarea deșeurilor.

Cu o populație globală în curs de îmbătrânire, înțelegerea factorilor care accelerează procesul biologic devine crucială. Cercetările privind legătura dintre microplastice și îmbătrânirea celulară nu doar că ne pot ajuta să trăim mai mult, ci și mai bine.

Deocamdată, datele nu sunt suficiente pentru a afirma cu certitudine că microplasticele cauzează îmbătrânirea prematură. Însă indiciile existente sunt suficiente pentru a justifica o investigație aprofundată și o reevaluare a relației noastre cu plasticul.

Microplasticele sunt particule mici de plastic, mai mici de 5 milimetri, care au devenit o amenințare tot mai mare pentru mediul înconjurător. Acestea provin din descompunerea produselor din plastic de dimensiuni mari, dar și din produsele de consum zilnic, cum ar fi cosmeticele, hainele sintetice sau ambalajele de plastic. Problema microplasticelor este una globală, iar efectele lor sunt vizibile în oceane, râuri, soluri și chiar în organismele vii.

Microplasticele sunt rezultatul descompunerii plasticului folosit în diverse industrii și consumul zilnic. Atunci când produsele din plastic se degradează sub acțiunea razelor UV, a vântului și a apei, ele se fragmentează în particule tot mai mici. Aceste fragmente ajung în ape, soluri și aer, iar dimensiunile lor minuscule le permit să fie ingerate de organismele marine sau să pătrundă în lanțul trofic.

Un alt tip de microplastice sunt cele care sunt adăugate intenționat în produse, cum ar fi microbeads-urile din produsele cosmetice, cum ar fi exfoliantele sau pasta de dinți. Aceste particule sunt prea mici pentru a fi capturate de sistemele de filtrare a apei, iar astfel ajung în cursurile de apă și, implicit, în oceane.

VEZI ȘI – Consumul excesiv de alcool, asociat cu leziuni cerebrale și risc crescut de declin cognitiv, arată un nou studiu