Ziua de 1 Martie marchează un moment special în calendarul cultural și tradițional al românilor, fiind asociată cu sărbătoarea de Mărțișor. Această tradiție ancestrală, încă vie și dragă în inimile oamenilor, este celebrată cu entuziasm și bucurie în fiecare an, marcând sosirea primăverii și aducând cu sine o serie de simboluri și obiceiuri specifice.
Originea și istoria mărțișorului
Originea sărbătorii Mărțișorului este învăluită în mister și legendă, fiind o tradiție veche de mii de ani, prezentă în cultura românească încă din vremuri străvechi. Cuvântul „Mărțișor” provine din limba latină, de la „Martius”, care desemnează luna martie, fiind asociată cu zeul Marte, protectorul fertilității și al agriculturii în mitologia romană.
Legendele spun că Mărțișorul are origini în vremurile îndepărtate ale daciilor și a luat naștere din tradiția de a atârna lănțișoare sau mărgele colorate la gât pentru a-i proteja pe cei mici de forțele malefice ale naturii și pentru a aduce bunăstare și sănătate în familie.
Semnificația mărțișorului
Mărțișorul este considerat a fi un simbol al renașterii și al norocului, fiind asociat cu trecerea de la iarnă la primăvară și cu reînnoirea naturii. De asemenea, Mărțișorul este privit ca un talisman protector, care aduce sănătate, prosperitate și fericire celor care îl poartă. Astfel, sărbătoarea Mărțișorului este o ocazie de a celebra viața și de a aduce bucurie în sufletele oamenilor.
Obiceiuri și tradiții
Tradițiile asociate cu Mărțișorul sunt variate și bogate în simboluri. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este legat de schimbul de mărțișoare între prieteni, familie și colegi. Aceste mici obiecte, realizate dintr-un șnur alb și roșu sau alte culori vii, sunt purtate ca broșe sau coliere și sunt oferite ca simbol al prieteniei și al respectului reciproc.
Un alt obicei popular este legat de atârnarea mărțișoarelor în copaci sau pe garduri, ca un gest de aducere a norocului și de împrospătare a naturii. În plus, există și tradiția ca femeile să își aștepte „mărțișorul de văduvă”, un mărțișor oferit de bărbați în ultima zi a lunii martie, ca o sărbătoare a echilibrului și a armoniei dintre sexe.
„Baba Dochia”
Potrivit lui Ion Ghinoiu, toate tradițiile despre Dochia întăresc ideea că, la români, anul este structurat pe eterna opoziție a contrariilor: lumină-întuneric, vară-iarnă, cald-frig, fertilitate-sterilitate, viață-moarte. De asemenea, profesorul Ghinoiu arată că, în legendele Dochiei, sunt amintite fără excepție vara și iarna, potrivit tvrinfo.ro.
De altfel, fragii sunt un simbol al anotimpului cald, deoarece se coc vara, nu primăvara. Unele legende despre Dochia vorbesc despre fragi. În una dintre ele, Baba Dochia apare ca o soacră rea care își trimite nora de 1 martie la munte, după fragi. Dumnezeu îi dă fetei o mână de fragi, Dochia crede că a venit primăvara, își pune nouă cojoace, unul peste altul, ia oile și urcă la munte. Aici, vremea este capricioasă, mai întâi se face cald și Dochia își aruncă cojoacele. Apoi vine frigul și baba, împreună cu oile, îngheață. Cu timpul, sloiurile s-au prefăcut în piatră. Acestea ar fi Babele de azi din Bucegi. După unele tradiții, firul mărțișorului ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
Mărțișorul în cultura românească
Mărțișorul este un element central în cultura și tradiția românească, fiind prezent în numeroase cântece populare, poezii și povești tradiționale. El este considerat un simbol al identității naționale și al unității poporului român, amintindu-ne de valorile și tradițiile care ne leagă și ne definesc ca națiune.