Motto:
Căci, cu judecata cu care judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi;
Matei 7/2
Preambul
Marius Nastasia, judecătorul de la Tribunalul Constanța, care își motivează hotărârea judecătorească pe o minciună, va fi subiectul principal al acestui articol, în care ne propunem să analizăm care poate fi motivul pentru care un judecător acceptă să-și păteze onoarea favorizând niște infractori deghizați în polițiști.
Onoarea este temelia demnității umane, un reper al respectului față de sine și față de ceilalți. Ea dă sens alegerilor noastre și ne ghidează în momente dificile. Fără onoare, valorile se pierd, iar încrederea dispare.
În cazul de față, încrederea în el ca om și judecător, dar mai ales încrederea în justiție.
În urma articolului ,,Nastasia Marius – blat ori lipsă de talent în hotărârea judecătorească emisă?„, pentru lămuriri suplimentare luam un interviu dlui Dulea Virgil:
A se vedea și art anterioare pe acest subiect…
Interviu acordat de Dl Dulea Virgil despre hotărârea judecătorească emisă de Judecătorul Marius Nastasia
Reporter: De ce credeți că un judecător își poate baza motivarea pe o minciună, ignorând probele existente? E rea credință sau neglijență?
Dulea Virgil: Personal cred că e rea credință, adică pe românește blat. Cei implicați care riscă să dea socoteală, polițiști și poate chiar procurori dintre cei care în perioada cercetării penale au vrut să mușamalizeze cazul, cred că au făcut “lobby “ la judecătorul Nastasia Marius. Nu mai spun că unii dintre polițiștii implicați au ajuns intre timp judecători.
Din surse neoficiale am aflat că polițistul șmenar Constantinescu Paul le-ar fi spus celorlalți implicați că daca el va ,,cădea” îi va trage pe toți cei care s-au “îndulcit” din aurul furat.
Deci miza e mare, prezumtivul lobby o fi fost puternic, iar pentru dl judecător o fi cântărit mai mult menținerea relațiilor bune cu lobbyistii dacat înfăptuirea justiției.
La dosar există procesele verbale de inventariere prin cântărire și descriere și pentru lotul de obiecte din aur despre care dl judecător Nastasia Marius spune că nu ar fi fost inventariate.
Dl judecător Nastasia Marius a avut timp berechet să citească dosarul și să le vadă, așa că nu pot crede că e vorba de neglijență.
Reporter: Poate un judecător să nu țină cont de probe?
Dulea Virgil: Poate, pentru motive întemeiate și trebuie să justifice motivul.
De exemplu: dacă proba nu e obținută legal, dacă e irelevantă sau dacă nu e dovedită. Aici nu era cazul.
Probele sunt legale, evidente, relevante, dovedite, fară dubiu.
Câteva extrase din ordonanța procurorilor
Iată de exemplu câteva extrase din ordonanța procurorilor:
– A rezultat fară dubiu că întreaga activitate de percheziție nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor imperative ale Codului de procedură penală.
-Sigilarea, desigilarea și inventarierea de la IPJ nu s-a efectuat în prezența proprietarului,
-Depozitarea sacilor la BRD s-a făcut cu încălcarea legii.
-Obiectele trebuiau depuse conform legii la trezorerie, nu la BRD.
-Din procesul verbal de percheziție și din declarațiile polițiștilor audiați ca martori nu rezultă că s-ar fi ridicat mărgele, mătănii, clame de plastic, etc.
-Este fără dubiu faptul că cms Constantinescu a comis infracțiunea de abuz în serviciu…
în urma comparării inventarelor rezultă fără dubiu că metalul comun (tinichelele) au fost introduse ulterior.
Unul dintre polițiști (Grigore Iulian), a fost recunoscut de vânzătoarea care i-a vândut gablonzuri, care au un marcaj specific magazinului și care se regăsesc printre obiectele restituite de trezorerie. Etc…”
După cum vedeți nu sunt suspiciuni sau bănuieli, ci probe FĂRĂ DUBIU.
Iată și un extras din hotărârea judecătorească a instanței de judecată care a anulat ordonanța de clasare dată de procurori în favoarea infractorilor deghizați în polițiști în 2020:
“Probele administrate până la acest moment conduc la conturarea unor indicii clare de comitere a unor infracțiuni, nu numai de către suspectul Constantinescu Marius Paul ci și de către alti lucrători de politie care au participat la operațiunea de percheziție, manevrare/inventariere/depozitare a obiectelor din aur” .
În concluzie, când probele sunt așa de clare, blatul devine evident.
R: Cum își motivează dl judecător Marius Nastasia respingerea cererii dvs?
DV: Motivarea se bazează pe o minciună.
El spune că cele 15 kg de tinichele ar putea proveni dintr-un lot de 19 kg de bijuterii neinventariat de către polițiști!!!
Toate bijuteriile au fost inventariate prin descriere și cântărire.
Lotul respectiv de care vorbește dl judecător Marius Nastasia, chiar daca la percheziție a fost ridicat vrac, a fost inventariat prin descriere și cântărire a obiectelor bucată cu bucată în zilele următoare la sediul IPJ Cta, de către polițiști.
R:Cum s-a stabilit că tinichelele au fost introduse ulterior ?
DV: Polițiștii au ridicat aproximativ 140 kg de aur pe care în prealabil l-au inventariat prin descriere și cântărire bucată cu bucată.
Aproximativ 121 kg la percheziție și aproximativ19 kg pe care le-au ridicat vrac și pe care le-au inventariat, cum am mai spus, la sediul IPJ Cta câteva zile mai târziu.
Deci, toate au fost inventariate prin cântărire și descriere.
În perioada de timp de la ridicarea obiectelor din aur , până la predarea lor la trezorerie, după inventariere deci, au sustras aproximativ 15 kg de bijuterii și le-au înlocuit cu tinichele. Trezoreria a preluat doar obiectele din aur, returnandu-le cele 15 kg de tinichelele.
În 2015, din dispoziția Parchetului de pe lângă Curtea de apel Cta, tinichelele au fost inventariate prin cantariere, descriere și fotografiere.
Apoi a urmat compararea tinichelelor cu obiectele ridicate de polițiști, pe baza descrierii și gramajului menționat în procesele verbale.
Rezultatul a fost că cele 15 kg de tinichele nu provin din rândul bijuteriilor ridicate de polițiști de la proprietar.
Luam un exemplu: avem printre tinichele un gablonz sub forma de brățară cu arc din metal galben de 37 gr, pe care o căutam în procesele verbale întocmite de polițiști la ridicarea obiectelor și nu o regăsim. Exista brățări cu arc din metal galben ridicate de polițiști, dar au greutatea de maxim 12 gr.
La fel s-a procedat cu toate tinichelele, bucata cu bucata, rezultând FĂRĂ DUBIU că au fost introduse de către polițiști că să înlocuiască greutatea celor furate. Probe omise de dl judecator Marius Nastasia.
Nu mai vorbim de mărgele de sticlă, pietre, mătănii călugărești din lemn, agrafe de păr din plastic, etc, care chiar dacă prin absurd ar fi aparținut proprietarului nu se justifica să fie ridicate.
În declarațiile lor date la parchet, polițiștii care au inventariat bijuteriile prin cântărire și descriere bucată cu bucată, spun că nu au văzut să fi existat mărgele de sticlă, pietre, mătănii călugărești din lemn, agrafe de păr din plastic, etc ;
Plan pus la punct și coordonat de Constantinescu Paul
R: Prevederile legale cu privire la manipularea, depozitarea și inventarierea obiectelor din metale prețioase nu ar trebui să fie făcute în așa fel încât astfel de manevre să nu fie posibile?
DV : Așa și sunt făcute. Dacă le-ar fi respectat nu ar fi fost posibil șmenul.
Polițistul șmenar Constantinescu Paul a fost coordonatorul operațiunii.
El împreună cu câțiva polițiști mai apropiați, au încălcat toate prevederile legale cu privire la manipularea și depozitarea aurului.
Au încropit o metodă frauduloasă, concepută special pentru a putea gestiona aurul și a reuși astfel să sustragă 15 kilograme, înlocuindu-l cu tinichele.
Pentru că planul lor să funcționeze, era esențial ca întreaga cantitate de aur să fie sub controlul lor direct, astfel încât să poată umbla liber prin ea, fără să fie deranjați de eventualele priviri indiscrete ale colegilor care nu erau implicați, pentru a putea sustrage obiectele din aur, să le cântărească, să introducă tinichele în locul celor furate și să distribuie uniform aceste tinichele în toți sacii.
Respectarea procedurilor legale i-ar fi obligat la manipulări și sigilări/desigilări realizate doar în prezența unei comisii din care făcea parte și proprietarul aurului, ceea ce ar fi făcut imposibilă punerea în aplicare a planului lor.
Au predat aurul de la unii la alții ,,pe încredere” fără să întocmească procese verbale de predare-primire, au sigilat/desigilat sacii fără comisia din care trebuia să facă parte și proprietarul și fără procesele verbale aferente, l-au depozitat în locuri neasigurate, sertare, dulapuri, etc.
Concluzie în cazul hotărârii emise de Marius Nastasia
R: O concluzie finala?
DV: Atât abuzul în serviciu cât și obținerea de foloase necuvenite sunt evidente și fără dubiu!
Numai cine nu vrea nu le vede.
Din păcate, la fel și impresia de blat pe care o lasă hotărârea judecătorească emisă de dl judecător Marius Nastasia.