Trei dintre cei mai importanți aliați occidentali – Marea Britanie, Australia și Canada – au anunțat duminică recunoașterea oficială a statului Palestina, o decizie istorică ce reflectă presiunea tot mai mare asupra Israelului din cauza războiului din Gaza și a expansiunii coloniilor din Cisiordania. Mișcarea coordonată vine într-un moment critic pentru diplomația globală și marchează o ruptură vizibilă în consensul occidental tradițional pe tema conflictului israeliano-palestinian.
Premierul britanic Keir Starmer, confruntat cu presiuni interne din partea Partidului Laburist, a declarat că decizia urmărește „revigorarea speranței păcii pentru palestinieni și israelieni” și nu reprezintă o concesie pentru Hamas. „Am recunoscut statul Israel acum mai bine de 75 de ani ca patrie pentru poporul evreu. Astăzi ne alăturăm celor peste 150 de state care recunosc Palestina,” a spus Starmer într-un mesaj video adresat națiunii, scrie APNews.
Decizia Londrei, urmată imediat de Canberra și Ottawa, a fost salutată de Autoritatea Palestiniană ca un „pas esențial către o pace justă și durabilă” și celebrată de Hamas drept „rezultatul firesc al sacrificiilor poporului palestinian.” Totuși, reacția Israelului a fost extrem de dură. Premierul Benjamin Netanyahu a respins categoric posibilitatea înființării unui stat palestinian „la vest de râul Iordan” și a catalogat decizia drept o „recompensă pentru Hamas.” Netanyahu a amenințat chiar cu măsuri unilaterale, inclusiv anexarea unor părți din Cisiordania, ceea ce ar putea escalada și mai mult tensiunile cu comunitatea internațională.
Decizia celor trei state membre ale Commonwealth-ului nu a venit ca o surpriză, după ce Starmer declarase încă din iulie că Marea Britanie va recunoaște Palestina dacă Israelul nu acceptă o încetare a focului și nu facilitează accesul ajutorului umanitar în Gaza. Între timp, Portugalia s-a alăturat și ea demersului, iar diplomații indică faptul că Franța ar putea face același pas la Adunarea Generală a ONU din această săptămână.
Analistul Burcu Ozcelik de la Royal United Services Institute a subliniat importanța deciziei Londrei și Parisului, având în vedere rolul istoric al celor două puteri în Orientul Mijlociu după Primul Război Mondial. „Însă fără implicarea Statelor Unite, schimbările concrete pe teren vor fi limitate,” a avertizat expertul.
Pentru palestinieni, recunoașterea reprezintă și o corectare a unei „nedreptăți istorice” ce datează încă din Declarația Balfour din 1917. Husam Zomlot, șeful misiunii palestiniene la Londra, a declarat: „Astăzi se pune capăt negării existenței noastre, începută acum 108 ani. Este o zi în care istoria este corectată.”
Context și impact
Această recunoaștere coordonată nu doar redesenează harta diplomatică a Orientului Mijlociu, ci exercită o presiune fără precedent asupra Statelor Unite, principalul aliat al Israelului, care refuză să accepte un stat palestinian în absența unui acord bilateral. Totodată, măsura va alimenta probabil și mai mult polarizarea în Israel, unde guvernul Netanyahu se confruntă deja cu critici interne pentru gestionarea războiului din Gaza.
Pe termen lung, mișcarea celor trei state marchează o etapă simbolică majoră în internaționalizarea cauzei palestiniene și ar putea reprezenta începutul unui nou val de recunoașteri la nivel global. Însă fără o strategie coerentă de pace și fără o schimbare de poziție din partea Washingtonului și Ierusalimului, șansele unei soluții reale pe teren rămân extrem de fragile.