Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România a reușit să se încadreze în deficitul bugetar negociat cu Comisia Europeană pentru anul trecut. Într-o declarație recentă, Ciolacu a ridicat o întrebare retorică importantă, subliniind dilema cu care se confruntă guvernul în încercarea de a atinge ținta de deficit de 3% din PIB pentru acest an.
„Anul trecut ne-am încadrat în deficitul asumat cu Comisia. În acest moment, acordul pe care l-a avut România, semnat de un prim-ministru al României, mai buclucaş, aşa, a semnat pentru 3 ani de zile. În 3 ani de zile era imposibil ca România să ajungă la un deficit de 3 la sută. Mai mult, aveam un exerciţiu financiar de închis, unde cofinanţarea 2016-2020 unde am închis cu sută la sută fonduri atrase. Avem PNRR, unde pe infrastructura rutieră, România a solicitat 14 milioane de euro. Comisia a negociat cu Guvernul din acea vreme şi am obţinut 7,3 miliarde. Nu suntem singurul stat care trece printr-o perioadă de dezvoltare accelerată şi din punctul meu de vedere este perioada cea mai importantă pentru România, până terminăm exerciţiul financiar actual şi PNRR. Cred că până acum vreo 2,65% din 3,6% parcă sutem cu deficitul, sunt băgaţi direct vreo 58 miliarde lei şi 11 miliarde euro direct în investiţii. Banca Mondială ne-a acordat un împrumut pentru acoperirea deficitului”, a declarat Ciolacu.
Deficitul bugetar reprezintă o situație economică în care cheltuielile guvernamentale depășesc veniturile publice într-o anumită perioadă de timp, de obicei un an fiscal. Acest dezechilibru între cheltuieli și venituri poate avea multiple cauze și poate avea implicații semnificative asupra economiei unui stat.
Cauze ale deficitului bugetar
Există diverse motive pentru care un guvern poate înregistra un deficit bugetar:
- Cheltuieli Publice Crescute: Creșterea cheltuielilor guvernamentale, fie pentru investiții în infrastructură, fie pentru programe sociale, poate duce la un deficit dacă veniturile nu cresc în mod corespunzător.
- Venituri Scăzute: O reducere a veniturilor fiscale, cauzată de scăderea activității economice sau de scăderi deliberate ale impozitelor, poate duce la un deficit.
- Evenimente Economice Neașteptate: Recesiunile economice, dezastrele naturale sau alte evenimente neprevăzute pot crește cheltuielile și reduce veniturile, generând un deficit.
- Politici Economice: Politicile fiscale expansioniste, menite să stimuleze economia prin cheltuieli guvernamentale, pot duce la un deficit temporar.
Implicațiile deficitului bugetar
Deficitul bugetar are diverse implicații pentru economie:
- Creșterea Datoriei Publice: Pentru a finanța deficitul, guvernul trebuie adesea să împrumute bani, ceea ce duce la creșterea datoriei publice.
- Ratele Dobânzilor: O datorie publică mare poate duce la creșterea ratelor dobânzilor, deoarece guvernul concurează cu sectorul privat pentru fondurile disponibile.
- Inflație: În unele cazuri, finanțarea deficitului prin emisiunea de bani poate duce la inflație, erodând puterea de cumpărare a populației.
- Încrederea Investitorilor: Un deficit bugetar persistent poate reduce încrederea investitorilor în capacitatea guvernului de a gestiona finanțele publice, ceea ce poate duce la scăderea investițiilor și creșterea costurilor de împrumut.
Gestionarea deficitului bugetar
Pentru a gestiona și reduce deficitul bugetar, guvernele pot implementa diverse măsuri:
- Reducerea Cheltuielilor: Reducerea cheltuielilor guvernamentale prin tăieri bugetare sau reforme structurale.
- Creșterea Veniturilor: Majorarea veniturilor prin creșterea taxelor și impozitelor sau îmbunătățirea colectării fiscale.
- Reforme Economice: Implementarea reformelor economice pentru a stimula creșterea economică și, implicit, veniturile fiscale.
- Emisiunea de Obligațiuni: Finanțarea deficitului prin emisiunea de obligațiuni pe piețele de capital.
CITEȘTE ȘI – ION ȚIRIAC, UN MOGUL AL SPORTULUI ȘI AFACERILOR