Ministerul Apărării Naționale (MApN) a emis un comunicat în care respinge ferm afirmațiile recente referitoare la implicarea României în atacuri asupra dronelor rusești.
Conform anunțului oficial, România nu a tras asupra dronelor care au atacat infrastructura de pe malul ucrainean al Dunării, în apropierea graniței românești.
Reacția ministerului vine ca răspuns la o serie de filmări distribuite pe internet care pretind că ar arăta blindate Ghepard ale armatei române angajându-se în confruntări cu dronelor rusești. Ministerul Apărării Naționale a catalogat aceste informații ca fiind dezinformare și a subliniat că nu există dovezi care să sprijine aceste afirmații.
În contextul tensiunilor regionale, ministerul a reiterat angajamentul României față de securitatea națională și colaborarea cu partenerii internaționali, dar a subliniat importanța verificării surselor și evitării răspândirii de informații false care pot agrava situația.
„Vă semnalăm o serie de informații false vehiculate în platforma X (fostă Twitter), dar și în alte rețele sociale, care pretind că România ar fost vizată de atacurile cu drone ale Federației Ruse executate în ultimele zile și că mijloacele de apărare antiaeriană ale Armatei României dislocate la frontieră ar fi executat foc asupra acestora. Aceste așa-zise ‘informații’ nu au niciun fundament real. Atacurile executate de Federația Rusă au vizat infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre și nu obiective de pe teritoriul României, iar forțele și mijloacele Ministerului Apărării Naționale dispuse în zona frontierei cu Ucraina nu au executat, în nicio astfel de situație, foc asupra mijloacelor de atac ale Federației Ruse”, se arată în comunicatul MApN.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a clarificat, într-o luare de poziție transmisă vineri, că atacurile recente executate de Federația Rusă au vizat exclusiv infrastructura portuară ucraineană situată pe malul Dunării, fără a avea impact asupra teritoriului românesc.
Conflictul dintre Ucraina și Rusia, început în 2014 cu anexarea Crimeei de către Rusia și continuat cu războiul din estul Ucrainei, a escaladat dramatic în februarie 2022, când Rusia a lansat o invazie pe scară largă asupra Ucrainei. Acest război a provocat distrugeri semnificative și pierderi umane considerabile, afectând grav stabilitatea regiunii și având repercusiuni globale.
Rădăcinile conflictului sunt adânci, fiind legate de tensiuni istorice, geopolitice și identitare. Începând cu 2014, Rusia a susținut grupările separatiste în regiunile Donetsk și Luhansk, provocând un conflict îndelungat și complex. În 2022, invazia rusă a fost marcată de lupte intense, bombardamente și atacuri asupra orașelor ucrainene, inclusiv Kiev și Harkov.
Războiul a avut un impact devastator asupra populației civile, cu milioane de oameni forțați să își părăsească casele și să caute adăpost în alte părți ale Ucrainei sau în țări vecine. Infrastructura critică a fost distrusă, iar economia Ucrainei a fost sever afectată. În același timp, conflictul a generat o criză umanitară majoră și a exacerbat tensiunile internaționale.
Comunitatea internațională a răspuns cu sancțiuni economice împotriva Rusiei și cu ajutoare umanitare și militare pentru Ucraina. Organizațiile internaționale și guvernele străine au condamnat agresiunea rusă și au solicitat soluții diplomatice pentru a pune capăt conflictului. Cu toate acestea, situația rămâne fluidă și extrem de complexă, iar perspectivele de rezolvare a conflictului sunt încă neclare.
CITEȘTE ȘI – PRIMARUL CARE A PLĂTIT CÂTE 700 DE LEI PENTRU UN VOT