Într-o întâlnire recentă, liderii Uniunii Europene s-au concentrat pe apărare în fața amenințărilor externe, dar discuțiile au fost dominate de politica externă a SUA, în special de președintele Donald Trump și de cerințele acestuia. Trump a generat o serie de controverse internaționale prin deschiderea unui război comercial cu China și prin amenințările de a impune tarife și asupra Mexicului și Canadei. De asemenea, președintele american a sugerat că ar putea recurge la forța militară pentru a prelua Groenlanda, teritoriu care face parte din Regatul Danemarcei.
La încheierea summitului, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că, în cazul în care Trump își va pune în practică amenințările de a impune tarife asupra Uniunii Europene, răspunsul blocului european va fi unul ferm. „Când sunt vizate în mod nedrept sau arbitrar, Uniunea Europeană va răspunde ferm”, a declarat aceasta.
Pe de altă parte, premierul polonez Donald Tusk a insistat asupra necesității de a evita un „război stupid cu tarife și comerț”, punând accent pe evitarea escaladării conflictului comercial. Liderii europeni au reafirmat că vor proteja Groenlanda și au subliniat importanța menținerii integrității teritoriale a Danemarcei.
În ceea ce privește cerințele lui Trump legate de Groenlanda, liderii europeni au respins ferm ideea ca SUA să preia controlul asupra acestui teritoriu. Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că „preservarea integrității teritoriale a Regatului Danemarcei, suveranitatea sa și inviolabilitatea frontierelor sale sunt esențiale pentru toate statele membre ale UE”. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca Alianța să preia rolul de a securiza regiunea Arctică, prin staționarea trupelor NATO în Groenlanda, alături de prezența militară americană existentă de decenii.
De asemenea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a susținut ideea unei colaborări mai strânse între NATO și alte state, în special în regiunile nordice, pentru a întări securitatea regiunii Arctice. Acesta a reafirmat că Danemarca și NATO ar trebui să intensifice cooperarea în „zona înaltă nordică”.
În cadrul întâlnirii, liderii europeni au discutat și despre politica de apărare a Uniunii, inclusiv despre finanțarea acesteia și despre producția de armament. Statele membre sunt împărțite în privința modului în care trebuie să aloce resursele financiare pentru apărare și asupra implementării unei politici „Buy European” care ar exclude achizițiile de arme din afacerea blocului european. Tusk a declarat că se opune restricționării achizițiilor de armament din afacerea UE, având în vedere că Polonia își întărește rapid capacitățile militare prin achiziționarea de arme din SUA, Coreea de Sud și alte state.
În schimb, președintele Franței, Emmanuel Macron, a pledat pentru creșterea investițiilor în apărare și pentru stabilirea unei baze de apărare consolidate la nivel european. Totodată, o altă problemă discutată a fost integrarea țărilor non-UE, precum Norvegia și Regatul Unit, în politica de apărare a Uniunii. În acest context, von der Leyen a exprimat disponibilitatea UE de a discuta o colaborare mai profundă în domeniul securității și apărării cu Londra, după Brexit.
În ciuda tensiunilor externe, liderii Uniunii Europene au reafirmat unitatea blocului în fața amenințărilor, dar au subliniat și diviziunile interne legate de politica de apărare. Uniunea Europeană continuă să caute un echilibru între consolidarea securității și protejarea suveranității și integrității teritoriale ale statelor sale membre. De asemenea, discuțiile privind apărarea și cooperarea cu partenerii internaționali vor continua să fie esențiale pe măsură ce UE navighează provocările actuale, inclusiv relațiile cu SUA și alte națiuni din regiunea Arctică.
VEZI ȘI – Elvir Koljic este noul atacant al celor de la FCSB