Numărul infracţiunilor de evaziune fiscală în România este în creştere rapidă în primele patru luni ale anului, potrivit unui bilanţ făcut public duminică de Poliţia Română. „Se constată un trend ascendent în cazul infracţiunilor economico-financiare”, a subliniat bilanțul.
Conform datelor furnizate de instituţie, anul acesta au fost înregistrate cu 2.992 mai multe infracţiuni economico-financiare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o creştere de peste 21%.
Cea mai semnificativă creștere a fost observată în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală, care au înregistrat un plus de 846 de fapte, echivalentul unei creșteri de peste 64% față de anul trecut. Această creștere alarmantă evidențiază provocările cu care se confruntă autoritățile în combaterea fraudelor fiscale și subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte și a unei supravegheri mai riguroase pentru a preveni astfel de infracțiuni economice.
Creșterea alarmantă a cazurilor de evaziune fiscală în primele patru luni ale acestui an vine în contextul adoptării unei controverse măsuri legislative de către coaliția de guvernare PSD-PNL. În decembrie 2023, liderii coaliției, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au propus un proiect de lege care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro, cu condiția ca prejudiciul să fie plătit. Acest proiect a fost dezbătut și adoptat de Parlament cu voturile PSD și PNL, în ciuda avertismentelor venite din partea unei părți a societății civile, care au susținut că această măsură va duce la o explozie a cazurilor de evaziune fiscală.
Pe 10 mai, președintele Klaus Iohannis a promulgat rapid această lege, deși ar fi putut să o întârzie prin retrimiterea la Parlament pentru reexaminare. Anterior, partidele de opoziție, USR și Forța Dreptei, au atacat legea la Curtea Constituțională a României (CCR), dar sesizarea lor a fost respinsă de CCR. Această schimbare legislativă pare să fi contribuit semnificativ la creșterea numărului de infracțiuni de evaziune fiscală, adăugând 846 de fapte noi și marcând o creștere de peste 64% față de anul precedent. Criticii susțin că această lege încurajează evaziunea fiscală, în timp ce susținătorii ei argumentează că măsura va ajuta la recuperarea prejudiciilor financiare într-un mod mai eficient.
Evaziunea fiscală reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele la nivel mondial. Aceasta constă în sustragerea ilegală de la plata impozitelor și taxelor datorate statului. Practicile de evaziune fiscală pot varia de la ascunderea veniturilor reale și falsificarea declarațiilor fiscale, până la utilizarea de scheme complexe și structuri offshore pentru a evita impozitarea.
Evaziunea fiscală se manifestă în diverse forme și poate fi realizată prin multiple metode. Printre cele mai comune se numără:
- Nedeclararea veniturilor: Una dintre cele mai simple forme de evaziune, aceasta implică neînregistrarea veniturilor obținute din diverse activități economice, cum ar fi vânzările de bunuri sau prestarea de servicii.
- Declarații fiscale false: Companiile și persoanele fizice pot falsifica declarațiile fiscale pentru a reduce valoarea impozitelor datorate. Acest lucru poate implica raportarea unor cheltuieli inexistente sau exagerate.
- Utilizarea paradiselor fiscale: Persoanele și companiile pot transfera ilegal veniturile în conturi din paradisuri fiscale, unde ratele de impozitare sunt foarte scăzute sau inexistente. Aceste jurisdicții oferă anonimitate și confidențialitate, ceea ce face dificilă detectarea acestor practici.
- Structuri fffshore complexe: Crearea de companii și trusturi offshore pentru a ascunde adevărații beneficiari ai veniturilor și pentru a evita impozitarea în țările de origine.
CITEȘTE ȘI – ERDOGAN PARTICIPĂ LA SUMMITUL G7 DIN ITALIA