Industria românească de gaming depășește 343 milioane de euro în 2024 și își consolidează maturitatea

Photo of author

By Alexandru Stancu

Industria dezvoltării de jocuri video (gaming) din România a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 343,16 milioane de euro, potrivit raportului realizat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA) și Banca Transilvania. Rezultatul confirmă un trend pozitiv, cu o creștere de aproximativ 8% față de anul precedent, când veniturile s-au ridicat la 317 milioane de euro.

Această evoluție are loc într-un context global în care piața de gaming a generat 187,7 miliarde de dolari, iar România se remarcă printr-un ecosistem divers și rezilient, cu 206 studiouri active. Bucureștiul rămâne centrul industriei, găzduind 98 de studiouri, urmat de Cluj (32), Iași (12), Ilfov (8), Timiș (7) și Brașov (4). Alte 45 de studiouri își desfășoară activitatea în județe din întreaga țară.

Deși numărul profesioniștilor activi a scăzut ușor, ajungând la 6.100, productivitatea a crescut semnificativ, atingând peste 56.000 de euro pe angajat.

„Industria dezvoltării de jocuri video din România a revenit pe creștere în 2024, depășind 343 milioane de euro. Este un semn important de stabilitate și maturitate, care confirmă capacitatea ecosistemului local de a naviga contextul global dificil și de a genera valoare adăugată. Următorul pas esențial este stimularea producției de jocuri originale create în România”, a declarat Alexandru Chica, președintele RGDA.

Multinaționale vs. studiouri independente

În topul companiilor cu cea mai mare cifră de afaceri se regăsesc Electronic Arts România, Ubisoft România, Amber Studio, Green Horse Games, Gameloft România, Playtika, Super Hippo Games/Nutaku, Quantic Lab, eRepublik, AMC România, Fortis Games, Whyttest și Funcom.

Dacă în 2015 multinaționalele generau 89% din venituri, în 2024 ponderea lor a scăzut la 70%, în timp ce sectorul serviciilor a crescut la 18%. Cea mai spectaculoasă evoluție este însă în zona studiourilor care dezvoltă proprietăți intelectuale originale (IP): acestea au ajuns la 12% din total, de trei ori mai mult decât acum un deceniu.

„Datele privind structura companiilor arată maturizarea industriei. Este o evoluție sănătoasă, pentru că demonstrează diversificarea sectorului și faptul că studiourile românești încep să construiască tot mai multe produse proprii, cu potențial global”, a subliniat Andreea Medvedovici Per, director executiv RGDA.

Jocuri cu amprentă românească pe piața globală

Printre titlurile dezvoltate sau co-dezvoltate în România în perioada 2024-2025 se numără ASKA, Breachway, Zoria: Age of Shattering, Door Kickers 2: Task Force North, Cubic Odyssey, EA FC 26 (Electronic Arts România), Dune: Awakening (Funcom), Assassin’s Creed Shadows (Ubisoft România), Monument Valley 3 (Amber) și WSOP (Playtika România).

O industrie în ascensiune

La peste un deceniu de la înființarea RGDA, care reprezintă peste 90% dintre profesioniștii locali, industria de gaming din România își confirmă poziția ca un motor economic și creativ. Prin consolidarea producției de jocuri originale și prin valorificarea talentului local, România are șansa de a deveni un pol regional de inovație în dezvoltarea de jocuri video, cu impact tot mai puternic pe scena internațională.

Industria românească de gaming demonstrează că nu mai este doar un centru de outsourcing pentru marile companii, ci devine treptat un jucător cu identitate proprie pe piața globală. Creșterea cifrei de afaceri, diversificarea studiourilor și accentul tot mai mare pe dezvoltarea de jocuri originale arată maturizarea și potențialul unui sector aflat în plină expansiune. Dacă această direcție va fi consolidată prin investiții, educație și sprijin pentru inițiative locale, România are șansa reală de a se impune ca unul dintre liderii regionali ai industriei de game development.

VEZI ȘI – REMUS NEGOI senatorul “preocupat” de mediu, provocat sa rezolve o problema de mediu grava- deversarea canalizarilor in lacul siutghiol