Premierul indian Narendra Modi a declarat că Pakistanul nu va mai primi apă din râurile asupra cărora India deține drepturi. Anunțul vine la o lună după un atac sângeros în Kashmirul indian, în urma căruia India a suspendat un important acord bilateral privind împărțirea apelor.
Decizia marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre cele două state vecine și reflectă o schimbare majoră în strategia Indiei față de Pakistan, cu posibile implicații serioase asupra relațiilor regionale și securității apei în Asia de Sud, potrivit Reuters.
Tensiunile istorice dintre India și Pakistan cunosc o nouă intensificare, după ce prim-ministrul indian Narendra Modi a declarat public că Pakistanul nu va mai beneficia de apa provenită din râurile asupra cărora India are drepturi suverane. Afirmația vine la scurt timp după un atac mortal comis în regiunea disputată Kashmir, soldat cu pierderi de vieți omenești și generând un val de furie în rândul autorităților indiene.
Potrivit premierului Modi, India își va valorifica integral drepturile asupra apelor, în conformitate cu prevederile Tratatului privind apele Indo-Pakistaneze, semnat în 1960. Acesta stabilea distribuirea cursurilor de apă din sistemul fluviului Indus între cele două țări – Pakistan beneficiind de apele celor trei râuri vestice (Indus, Jhelum și Chenab), iar India având acces prioritar la cele trei râuri estice (Ravi, Beas și Sutlej).
În urma recentelor evenimente, India pare decisă să își exercite la maximum prerogativele legale, inclusiv prin construirea unor noi baraje și sisteme de deturnare a apei, astfel încât volumul de apă care ajunge în Pakistan să fie redus semnificativ. Anunțul survine într-un context extrem de delicat, atât din punct de vedere politic, cât și ecologic.
O răzbunare diplomatică mascată în decizie strategică?
Deși India nu a făcut o legătură oficială între suspendarea tratatului și atacul recent din Kashmir, contextul lasă puțin loc de interpretare. Atacul, atribuit unor militanți separatiști, a reînviat amintirea tensiunilor armate de la graniță și a adus din nou în prim-plan disputa de lungă durată asupra regiunii Kashmir.
„Nu putem permite ca sângele soldaților noștri să curgă în timp ce apele noastre hrănesc o țară care ne sprijină dușmanii,” ar fi spus Modi într-o declarație adresată susținătorilor săi.
Prin această decizie, guvernul de la New Delhi transmite un semnal clar că orice act de ostilitate împotriva Indiei va fi întâmpinat nu doar cu reacții diplomatice, ci și cu măsuri concrete, care pot afecta direct viața de zi cu zi a populației din Pakistan.
Implicații pentru Pakistan: criză de apă sau presiune politică?
Pakistanul, țară cu un sistem agricol extrem de dependent de apele fluviului Indus, ar putea resimți rapid efectele acestei decizii. Aproximativ 80% din terenurile irigate din Pakistan se bazează pe aceste resurse. În plus, lipsa infrastructurii de stocare a apei face ca țara să fie extrem de vulnerabilă la orice modificare în volumul de apă primit din amonte.
Pe fondul crizei climatice globale și al secetei prelungite din regiune, tăierea fluxului de apă ar putea crea grave probleme umanitare și economice, în special în zonele rurale. Guvernul pakistanez a denunțat în trecut orice tentativă de suspendare a tratatului ca pe o declarație de război hidrologic, susținând că astfel de măsuri amenință stabilitatea regională.
Semnat în 1960 cu medierea Băncii Mondiale, Tratatul asupra apelor fluviului Indus este unul dintre cele mai durabile acorduri internaționale privind împărțirea resurselor de apă. Cu toate acestea, răcirea accentuată a relațiilor dintre India și Pakistan în ultimii ani și creșterea naționalismului în ambele state au alimentat îndoieli serioase cu privire la viitorul acestuia.
Experții în geopolitică avertizează că folosirea resurselor naturale ca pârghie politică poate destabiliza regiunea Asia de Sud, deja marcată de instabilitate, conflicte etnice și rivalități istorice. În același timp, presiunile interne asupra guvernelor din ambele țări determină adesea măsuri simbolice care riscă să aibă consecințe dramatice la scară largă.
VEZI ȘI – Economia Japoniei dă semne de slăbiciune, cu o scădere neașteptată în primul trimestru din 2025