În 2024, doar șapte țări au îndeplinit standardele de calitate a aerului impuse de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit datelor prezentate marți. Printre acestea se numără Australia, Noua Zeelandă, Bahamas, Barbados, Grenada, Estonia și Islanda. În schimb, țările cele mai poluate au fost Ciadul și Bangladesh, cu niveluri de smog de peste 15 ori mai mari decât limitele recomandate de OMS. Aceste informații au fost colectate de firma elvețiană IQAir, care monitorizează calitatea aerului.
Cei mai afectați de poluare sunt regiunile din Asia și Africa, unde există lacune semnificative în datele disponibile, multe țări depinzând de senzorii de calitate a aerului instalați pe clădirile ambasadelor și consulatelor americane. Acest program a fost închis recent de Departamentul de Stat al SUA din cauza restricțiilor bugetare, iar mai mult de 17 ani de date au fost eliminate din site-ul oficial de monitorizare al calității aerului al guvernului american, airnow.gov, scrie Reuters.
Ciadul a fost inclus pentru prima dată în 2024, având concentrații medii de PM2.5 (particule mici și periculoase din aer) de 91,8 micrograme pe metru cub, un nivel mult mai mare decât limita de 5 micrograme recomandată de OMS. În ciuda acestui fapt, India, aflată pe locul cinci în clasamentul poluării, a înregistrat o scădere de 7% a nivelului de PM2.5, ajungând la o valoare medie de 50,6 micrograme pe metru cub.
Schimbările climatice contribuie semnificativ la creșterea poluării, temperaturile mai ridicate fiind responsabile pentru incendii de pădure mai intense și mai prelungite în unele părți ale Asiei de Sud-Est și Americii de Sud. În plus, închiderea programului de monitorizare al calității aerului din cadrul Departamentului de Stat al SUA va afecta cel puțin 34 de țări, care vor pierde accesul la date fiabile privind poluarea, afectând eforturile globale de îmbunătățire a calității aerului și sănătății publice.
Poluarea aerului reprezintă o problemă globală majoră, cu un impact semnificativ asupra sănătății umane, mediului și economiilor țărilor din întreaga lume. Aceasta este cauzată de emisiile de substanțe poluante provenite din diverse surse, cum ar fi industriile, vehiculele, arderea combustibililor fosili, agricultura și defrișările. Printre cele mai periculoase substanțe care contribuie la poluarea aerului se numără particulele fine PM2.5, oxizii de azot, dioxidul de sulf și monoxidul de carbon.
Poluarea aerului nu afectează doar mediul înconjurător, ci și sănătatea oamenilor. Expunerea prelungită la aerul poluat poate duce la afecțiuni grave ale sistemului respirator, cum ar fi astmul, bronșita cronică și cancerul pulmonar. De asemenea, cercetările au arătat că poluarea aerului poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, diabetului și chiar poate afecta funcțiile cerebrale, crescând riscurile de demență și accidente vasculare cerebrale. Copiii și persoanele vârstnice sunt cele mai vulnerabile la efectele poluării aerului, având un sistem imunitar mai sensibil și o capacitate mai scăzută de a combate aceste toxine.
În multe zone ale lumii, poluarea aerului depășește limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar unele dintre cele mai afectate regiuni sunt cele din Asia și Africa, unde creșterea urbanizării și industrializării nu este însoțită de măsuri corespunzătoare de protecție a mediului. De exemplu, în orașele mari, cum ar fi New Delhi sau Beijing, nivelurile de poluare pot atinge valori alarmante, iar acest fenomen are un impact direct asupra calității vieții locuitorilor.
Schimbările climatice agravează și mai mult această situație, prin creșterea frecvenței și intensității incendiilor de pădure, care eliberează cantități mari de fum și particule fine în atmosferă. În plus, fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile de praf și vânturile puternice, pot transporta poluanți dintr-o regiune în alta, sporind extinderea problemei.
Pentru a combate poluarea aerului, sunt necesare măsuri urgente la nivel global. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptarea unor tehnologii mai curate în industrie și transport, și promovarea energiei regenerabile sunt esențiale pentru a limita poluarea. De asemenea, educația publicului despre impactul poluării asupra sănătății și mediului joacă un rol crucial în încurajarea comportamentelor mai responsabile.