Bogate în fibre, minerale și antioxidanți, unele legume rădăcinoase oferă beneficii valoroase în timpul iernii: o mai bună reglare a glicemiei, susținerea imunității și vitalitate sporită. Iată care sunt cele cinci varietăți pe care să le pui de urgență în farfurii și secretele lor de preparare.
Prea des ignorate, legumele rădăcinoase sunt totuși pline de beneficii. Bogăția lor în fibre, minerale și antioxidanți le face aliați prețioși pentru stabilizarea glicemiei, susținerea imunității și menținerea unei vitalități bune. Dar pe care să le favorizăm de pe tarabe? Iată care sunt cele 5 alimente pe care să le punem imediat în farfurie.
Păstârnacul
Printre legumele rădăcinoase, păstârnacul se numără printre preferatele mari! Se distinge prin parfumul său ușor dulceag și textura sa fină, ideală pentru piure. Conținutul său ridicat de fibre solubile contribuie la o digestie mai stabilă, oferind în același timp o senzație de sațietate de lungă durată. Aceste fibre au, de asemenea, un impact pozitiv asupra glicemiei și colesterolului. Conține, în sfârșit, poliacetilene, compuși vegetali adesea neglijați, dar care ar avea un potențial antiinflamator interesant. În bucătărie, păstârnacul își dezvăluie tot caracterul atunci când este prăjit lent: o gătire blândă permite dezvoltarea zahurilor sale naturale, limitând în același timp vârfurile glicemice.
Sfecla
Dacă sfecla roșie atrage atât de mult, este în special datorită culorii sale vii, dată de betalaine (acei faimoși pigmenți antioxidanți care susțin microcirculația), precum și de flavonoidele sale, care ajută la combaterea stresului oxidativ. În timpul iernii, când senzația de oboseală este mai frecventă, această proprietate devine deosebit de valoroasă. Sfecla își păstrează potențialul atunci când este coaptă întreagă la cuptor, învelită în hârtie de copt. Un proces care concentrează aromele și limitează pierderea mineralelor în apa de gătit. În bucătărie, o ușoară aciditate adăugată după gătire (cum ar fi câteva picături de lămâie sau oțet de cidru) îi dezvăluie dulceața fără a o masca.
Morcovul, una din cele mai consumate legume rădăcinoase
Morcovul, adesea considerat o legumă prea comună pentru a fi sărbătorită, prezintă totuși nenumărate virtuți. Conținutul său de carotenoizi nu se limitează la beta-caroten. Acesta găzduiește o gamă largă de pigmenți liposolubili care susțin pielea, vederea și reglarea stresului oxidativ. Morcovii au, de asemenea, un indice glicemic scăzut și sunt bogați în fibre. Un lucru care permite reglarea glicemiei. Bun de știut: o gătire scurtă la abur, însoțită de o nucă de grăsime de calitate (unt, ulei de măsline…), optimizează absorbția pigmenților săi.
Țelina rădăcină
Adesea disprețuită pentru aspectul său neplăcut, țelina rădăcină este, de fapt, o legumă superioară. Bogăția sa în minerale alcalinizante, în special potasiu, o face un partener prețios în timpul meselor de iarnă, adesea mai bogate și mai sărate. Într-adevăr, acesta din urmă ajută la combaterea inflamației, artrozei și osteoporozei. Profilul său aromatic, la jumătatea drumului între alune și note erbacee, aduce o lejeritate neașteptată în mâncărurile gătite la foc mic. De asemenea, își dezvăluie ce are mai bun în ea atunci când este gătită în cuburi într-o supă. Această tehnică îi permite să absoarbă delicat aromele din jur, păstrând în același timp o textură moale.
Topinamburul
Topinamburul face parte dintre legumele-rădăcină care sperie în bucătărie. Totuși, bogăția sa în inulină (un prebiotic recunoscut) hrănește anumite bacterii intestinale deosebit de active în reglarea imunității. Totuși, aceeași inulină poate provoca disconfort digestiv atunci când topinamburul este consumat crud, în cantități mari sau în caz de sensibilitate digestivă. Se recomandă să optezi pentru o gătire lentă și blândă pentru a neutraliza la maximum acest efect, păstrând în același timp parfumul său ușor dulce și textura fragedă. Asociat cu o iarbă (cum ar fi cimbru sau tarhon), devine delicios și, în plus, ajută la reglarea tranzitului.