Premierul Ilie Bolojan a făcut marți primele declarații oficiale despre scandalul care l-a vizat pe fostul vicepremier Dragoș Anastasiu, implicat într-un dosar controversat care a generat tensiuni politice și neliniște în rândul opiniei publice. Într-un interviu acordat G4Media, Bolojan a precizat că nu a fost informat anterior despre situația juridică a lui Anastasiu și că nu a purtat discuții cu acesta pe această temă înainte de izbucnirea publică a cazului.
„Am urmărit de vineri ceea ce s-a întâmplat. Domnul Anastasiu a pus demisia la dispoziție, dar i-am cerut să așteptăm o zi-două, să analizăm bine ce urmează. Nu iau decizii pe picior. Am încercat întotdeauna să mențin o echipă funcțională, care poate livra rezultate”, a declarat premierul.
Bolojan a catalogat episodul ca fiind „nefericit” pentru toate părțile implicate – Guvern, premier și fostul vicepremier – dar a subliniat că „acest capitol s-a încheiat”.
Cu toate acestea, șeful Executivului a profitat de moment pentru a transmite un semnal ferm împotriva corupției sistemice și a formelor subtile de influență economică, pe care le-a calificat drept „forme mascate de taxe de protecție”.
„Am condus o companie mulți ani, știu cât de grei au fost anii ’90 și începutul anilor 2000 pentru antreprenori. Dar, indiferent de cât de grele au fost acele alegeri, nu putem accepta și nici încuraja astfel de practici. Darea de mită sau oferirea de protecție informală nu își mai au locul într-un stat modern”, a punctat Ilie Bolojan.
Premierul a anunțat o serie de măsuri concrete pentru destructurarea rețelelor de interese care gravitează în jurul instituțiilor statului, mai ales în zona finanțelor publice.
„Am date clare că există cazuri în care persoane din structurile financiare ale statului au rude apropiate care dețin firme de contabilitate sau consultanță, exact pentru companii care sunt controlate de direcțiile conduse de acești funcționari. Vom declanșa controale extinse pentru a verifica dacă aceste firme chiar oferă servicii reale sau sunt doar scuturi financiare pentru influență și protecție”, a anunțat Bolojan.
Într-un apel direct adresat mediului de afaceri, premierul a cerut antreprenorilor să se delimiteze de aceste practici și să coopereze cu autoritățile:
„Fac apel la toți antreprenorii să înceteze orice formă de plată care are legătură cu astfel de rețele și să îi denunțe pe cei implicați. Nu mai există umbrele instituționale pentru aceste scheme. Cine continuă să le alimenteze, va răspunde.”
Declarațiile lui Ilie Bolojan marchează o poziționare dură împotriva corupției administrative și a relațiilor obscure dintre instituții și mediul privat. În contextul dosarului Anastasiu, premierul își asumă responsabilitatea pentru curățarea sistemului și promite măsuri imediate. Rămâne de văzut dacă aceste intenții se vor concretiza într-o schimbare de fond sau vor rămâne doar o reacție punctuală într-un moment de criză.
Ieșirea publică a premierului Ilie Bolojan în cazul Dragoș Anastasiu nu doar că încearcă să închidă un episod politic incomod, ci trasează și o direcție clară pentru modul în care actualul Executiv vrea să abordeze fenomenul corupției instituționalizate. Mesajul este ferm: practicile de influență, taxele de protecție mascate și rețelele de interese din jurul funcționarilor publici nu mai pot fi tolerate. Rămâne însă esențial ca aceste declarații să fie urmate de acțiuni concrete, iar lupta promisă împotriva „sistemelor pervertite” să nu se limiteze doar la declarații de bună intenție, ci să genereze o schimbare reală în administrația românească.