Hoțul de la Louvre, un amator cu trecut infracțional, nu un profesionist al crimei organizate, susțin autoritățile franceze

Photo of author

By Alexandru Stancu

Louvre

Parisul încă resimte ecoul unuia dintre cele mai îndrăznețe jafuri comise în plină zi în istoria recentă: furtul unor bijuterii istorice în valoare de 102 milioane de dolari din prestigiosul Muzeu Louvre. În ciuda ingeniozității operațiunii, parchetul parizian confirmă că autorii jafului nu aparțin lumii crimei organizate profesioniste, ci provin din rândul „micii delincvențe” — indivizi cu un trecut complicat, din suburbii defavorizate.

O lovitură bine planificată, dar executată de infractori din categoria „măruntă”

Pe 19 octombrie 2025, într-o dimineață de duminică, două persoane au parcat o platformă de tip lift pentru mutări în fața Muzeului Louvre. Cu o precizie surprinzătoare, aceștia au urcat până la etajul al doilea, au spart un geam, au forțat vitrinele cu polizoare unghiulare și au dispărut pe scutere conduse de complici. Totul a durat mai puțin de șapte minute.

Deși tehnica și rapiditatea jafului ar fi putut sugera implicarea unei rețele profesionale — în stilul peliculelor hollywoodiene de tip „Ocean’s Eleven” — realitatea descrisă de procurorii francezi este cu totul alta. „Aceasta nu este o operațiune de zi cu zi, dar nici nu aparține lumii crimei organizate așa cum o percepem în cazurile de mare amploare”, a declarat procurorul Laure Beccuau pentru postul de radio franceinfo.

Profilurile celor implicați indică persoane obișnuite, cu legături evidente în mediile infracționale locale, și nu figuri ale marilor carteluri europene. Majoritatea provin din departamentul Seine-Saint-Denis, o zonă cunoscută pentru dificultățile sociale și rata ridicată a infracționalității.

Suspecții – oameni obișnuiți, cu antecedente penale

Până în prezent, trei dintre cei patru suspecți principali se află în custodia poliției franceze, însă bijuteriile de mare valoare nu au fost încă recuperate.

Printre cei arestați se numără:

  • un bărbat de 34 de ani, de origine algeriană, rezident în Franța din 2010, capturat pe aeroportul din Paris în timp ce încerca să părăsească țara;
  • un bărbat de 39 de ani, aflat anterior sub supraveghere judiciară pentru furt agravat;
  • un alt bărbat de 37 de ani, cu un cazier ce cuprinde 11 condamnări pentru diferite infracțiuni, inclusiv tentativă de spargere a unui bancomat, și partenerul unei femei de 38 de ani, arestată și ea.

Femeia și bărbatul de 37 de ani, arestați pe 29 octombrie, au fost inculpați sâmbătă, dar neagă orice implicare. Procurorii susțin însă că urme de ADN ale acestora au fost identificate în camionul folosit în timpul jafului — o dovadă circumstanțială care indică cel puțin o implicare indirectă.

Un jaf plin de erori – „profesioniști” care lasă urme

Presa franceză a remarcat un detaliu care contrazice ideea unui jaf de mare clasă: hoții au scăpat în timpul fugii chiar coroana împărătesei Eugénie, una dintre cele mai valoroase piese înscrise în inventarul Muzeului Louvre, lucrată în aur, smaralde și diamante.

Mai mult, aceștia au abandonat unele unelte la locul faptei și nu au incendiat camionul folosit, așa cum se întâmplă de obicei în astfel de operațiuni pentru a șterge urmele. Aceste amănunte sugerează că, deși planul era bine pus la punct, execuția a fost imperfectă, confirmând că autorii nu sunt infractori de elită.

Ancheta continuă – un suspect încă în libertate

În acest moment, autoritățile franceze consideră că cel puțin unul dintre cei patru membri ai bandei se află încă în libertate. Este posibil să fi existat și alți complici, dar detalii suplimentare nu au fost făcute publice.

Dintre cei trei suspecți care au fost arestați împreună cu femeia de 38 de ani, în cursul operațiunii din 29 octombrie, trei au fost deja eliberați fără a fi puși sub acuzare. Procurorul Beccuau nu a oferit detalii despre motivele eliberării lor, dar a subliniat că ancheta este în derulare și că procedurile în astfel de cazuri necesită prudență și verificări suplimentare.

Un caz care ridică semne de întrebare

Renumele Muzeului Louvre și valoarea impresionantă a obiectelor furate au transformat jaful într-un eveniment mediatizat la scară internațională. Ceea ce părea inițial un atac sofisticat s-a dovedit a fi opera unor infractori obișnuiți, cu un plan curajos, dar plin de erori. Recuperarea bijuteriilor rămâne prioritară pentru autorități, iar ancheta promite noi evoluții în perioada următoare.

Rămâne de văzut dacă poliția va reuși să prindă și ultimul suspect și, mai ales, dacă bijuteriile istorice, simbol al Franței imperiale, vor fi găsite intacte. Cert este că, în mijlocul Parisului, un grup de „delincvenți locali” a reușit să pună în mișcare unul dintre cele mai ample dispozitive de anchetă din ultimii ani, deschizând dezbaterea privind securitatea patrimoniului cultural și limitele criminalității urbane.

VEZI ȘI – Autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina: un conflict de jurisdicție între Constantinopol și Moscova