Motto: Stiinta medicala a evoluat atat de spectaculos, ca rar mai gasesti un om sanatos !
Aldous Huxley
Preambul:
În lumea medicală, există anumiți markeri care sunt testați frecvent și alții care, deși extrem de importanți, trec adesea neobservați. Un astfel de exemplu este homocisteina, un aminoacid care, în cantități mari, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare – însă, din păcate, este rar luat în calcul de medici în evaluările de rutină.
Ce este homocisteina?
Homocisteina este un produs intermediar care rezultă din metabolismul metioninei, un aminoacid esențial obținut din proteinele alimentare. În mod normal, homocisteina este reciclată în metionină sau transformată în cisteină cu ajutorul unor vitamine-cheie: B6, B12 și acid folic.
Atunci când aceste procese nu funcționează corect – fie din cauza unei diete sărace în vitamine, fie din cauze genetice – nivelurile de homocisteină pot crește în sânge, iar acest lucru poate avea consecințe serioase.
Legătura dintre homocisteină și bolile de inimă
Numeroase studii au demonstrat o asociere clară între nivelurile crescute de homocisteină și riscul crescut de boli cardiovasculare, inclusiv:
- Ateroscleroză (îngroșarea și rigidizarea arterelor)
- Infarct miocardic
- Accident vascular cerebral
- Tromboze venoase
Homocisteina afectează sănătatea vasculară prin mai multe mecanisme:
- Deteriorează peretele interior al vaselor de sânge (endoteliul);
- Crește inflamația;
- Favorizează oxidarea colesterolului LDL, transformându-l într-un factor mai agresiv;
- Sporește tendința sângelui de a forma cheaguri.
Cu alte cuvinte, chiar dacă ai un colesterol „bun” sau o tensiune arterială normală, un nivel crescut de homocisteină poate pune inima ta în pericol.
De ce nu este testată mai des?
Testul pentru homocisteină nu face parte din analizele uzuale recomandate de majoritatea ghidurilor medicale. Din diverse motive – lipsa de conștientizare, interesul comercial redus sau focusul exclusiv pe markeri mai „clasici” – acest test este adesea trecut cu vederea.
Totuși, tot mai mulți cercetători și medici funcționali trag un semnal de alarmă: monitorizarea homocisteinei ar trebui să devină o practică standard, mai ales la persoanele cu risc cardiovascular sau antecedente familiale de boli de inimă.
Ce poți face dacă ai homocisteina mare?
Vestea bună este că nivelul homocisteinei poate fi scăzut destul de ușor, în majoritatea cazurilor, prin modificări simple ale stilului de viață:
- Suplimentarea cu vitamine B6, B12 și acid folic – esențială pentru conversia corectă a homocisteinei.
- Adoptarea unei alimentații echilibrate, bogate în legume cu frunze verzi, cereale integrale, leguminoase și proteine de calitate.
- Evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool, care pot afecta metabolismul vitaminelor.
- Gestionarea stresului, care poate influența indirect nivelurile de homocisteină.
Concluzie
Homocisteina este un marker ignorat pe nedrept. Deși nu apare în analizele standard, impactul său asupra inimii este real și bine documentat. Dacă ai factori de risc cardiovascular, antecedente familiale sau pur și simplu vrei să previi, cere medicului să îți testeze homocisteina. Uneori, o mică analiză în plus poate face o mare diferență.