Într-un climat tensionat și profund politizat, Universitatea Harvard se află în centrul unui nou conflict cu administrația Trump, de această dată având în joc viitorul a mii de studenți internaționali. O decizie guvernamentală bruscă, prin care i se retrăgea universității accesul la programul federal ce permite înmatricularea studenților străini (SEVP), a fost blocată temporar de un judecător federal – dar incertitudinea persistă.
Decizia care a declanșat criza
Joi, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a notificat Harvard că își pierde dreptul de a folosi platforma SEVP, esențială pentru ca studenții internaționali să poată studia legal în SUA. Universitatea a reacționat imediat, lansând o acțiune în instanță, acuzând administrația Trump de „represalii politice” și de încălcarea flagrantă a drepturilor la educație și liberă exprimare, notează BBC.
Administrația acuză universitatea că nu a luat măsuri suficiente împotriva antisemitismului și că promovează o agendă academică ideologică, marginalizând opiniile conservatoare – acuzații pe care Harvard le respinge categoric.
Vineri, judecătoarea federală Allison Burroughs a emis un ordin temporar de suspendare a deciziei guvernamentale, blocând temporar revocarea accesului Harvard la SEVP. Această măsură oferă un scurt răgaz studenților afectați, dar nu rezolvă criza de fond. Următoarea audiere va avea loc pe 29 mai, la Boston, iar miza este uriașă.
Pe fondul festivităților de absolvire, campusul Harvard a fost dominat de teamă și confuzie. Mii de studenți internaționali au început să caute frenetic informații: vor fi expulzați? Li se va anula viza? Ce se întâmplă cu joburile sau studiile lor viitoare?
Un exemplu grăitor este Cormac Savage, un student din Irlanda de Nord aflat la doar câteva zile de absolvire. A decis să accepte un loc de muncă în Bruxelles, renunțând la ideea de a rămâne în SUA din cauza incertitudinilor legale. „Nu știi dacă mai ai voie să te întorci. Și nu știi dacă mai poți rămâne după absolvire,” a spus el.
Pentru studenții mai tineri, precum Rohan Battula din Marea Britanie, aflat în al treilea an, decizia de a nu pleca acasă în vacanță a fost una strategică: „Mi-a fost teamă că dacă plec, nu mai pot reveni.” Președintele interimar al Harvard, Alan Garber, a denunțat vehement decizia guvernului, pe care a numit-o un act de răzbunare: „Guvernul încearcă să pedepsească Harvard pentru că refuză să-și sacrifice independența academică.” El a subliniat că aproape un sfert din corpul studențesc este format din internaționali, fără de care universitatea nu și-ar putea îndeplini misiunea educațională.
Replica Casei Albe a fost dură. Purtătoarea de cuvânt Abigail Jackson a acuzat instanța de „agendă liberală” și a sugerat că „judecătorii nealeși” nu ar trebui să blocheze politicile de imigrație și securitate ale administrației.
Președintele interimar al Harvard, Alan Garber, a denunțat vehement decizia guvernului, pe care a numit-o un act de răzbunare: „Guvernul încearcă să pedepsească Harvard pentru că refuză să-și sacrifice independența academică.” El a subliniat că aproape un sfert din corpul studențesc este format din internaționali, fără de care universitatea nu și-ar putea îndeplini misiunea educațională.
Replica Casei Albe a fost dură. Purtătoarea de cuvânt Abigail Jackson a acuzat instanța de „agendă liberală” și a sugerat că „judecătorii nealeși” nu ar trebui să blocheze politicile de imigrație și securitate ale administrației.
Harvard are peste 6.800 de studenți internaționali, provenind din peste 100 de țări. Cei mai mulți sunt din China, Canada, India, Coreea de Sud și Regatul Unit. Printre ei se află chiar și prințesa Elisabeta a Belgiei.
Dincolo de contribuția academică, acești studenți au și o importanță economică majoră. Mulți dintre ei plătesc integral taxa de școlarizare (peste 59.000 de dolari pe an), subvenționând indirect ajutoarele financiare oferite studenților americani.
Pentru unii, șocul nu este doar profesional, ci profund personal. Isaac Bangura, din Sierra Leone, venit cu familia la Harvard după ce a supraviețuit unui război civil, a povestit că fiicele lui îl întreabă dacă vor fi „trimiși acasă din nou”. Pentru el, America era un simbol al speranței – acum, totul pare șubred.
Această dispută cu Harvard este doar o piesă dintr-un puzzle mai mare. Trump și aliații săi critică de ani buni universitățile de top, acuzându-le de bias ideologic, discriminare împotriva conservatorilor și toleranță față de activismul pro-palestinian. În aprilie, administrația a înghețat 2,2 miliarde de dolari în fonduri federale destinate Harvard, iar Trump a sugerat chiar retragerea statutului fiscal preferențial al instituției.
Universitatea a fost forțată să facă unele concesii, precum demiterea conducerii Centrului pentru Studii Orientale, însă a apelat și la avocați conservatori influenți pentru a se apăra în instanță.
VEZI ȘI – Cristian Săpunaru și-a luat rămas-bun de la Giulești