Mii de manifestanți au protestat față de decizia guvernului georgian de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), înfruntându-se cu forțele de ordine pentru a doua noapte consecutivă, în fața Parlamentului din Tbilisi, capitala Georgiei.
Poliția a utilizat tunuri cu apă, gaze lacrimogene și spray cu piper pentru a dispersa protestatarii, iar Ministerul de Interne a anunțat arestarea a 43 de persoane. Protestele au izbucnit după ce premierul Irakli Kobakhidze, liderul partidului de guvernare Georgian Dream, a anunțat suspendarea negocierilor pentru aderarea la UE, notează APNews.
Proteste în Georgia
Vineri seară, manifestanții s-au adunat din nou în fața Parlamentului, încercând să forțeze porțile metalice ale clădirii. Forțele de ordine au ripostat cu tunuri cu apă și au îndepărtat mulțimea de pe bulevardul principal Rustaveli. Unii protestatari au folosit pubele și bănci pentru a construi baricade. Ciocniri similare au avut loc și în orașul Batumi, pe malul Mării Negre.
Criza actuală este amplificată de controversa legată de alegerile parlamentare din 26 octombrie, percepute ca un referendum asupra aspirațiilor Georgiei de a adera la UE. Rezultatele acestor alegeri, câștigate de Georgian Dream, au fost contestate de opoziție, care a acuzat fraudarea votului și influența Rusiei. În semn de protest, opoziția a boicotat Parlamentul. Președinta Salome Zourabichvili, care are un rol mai mult simbolic, a criticat dur guvernul, acuzându-l că a „declarat război propriului popor” și a îndemnat forțele de ordine să evite folosirea violenței împotriva manifestanților.
Anunțul guvernului privind suspendarea negocierilor pentru aderarea la UE a venit la scurt timp după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție care condamna alegerile din octombrie, considerându-le neechitabile și marcate de acte de mituire, voturi duble și violențe fizice. Observatorii europeni au atras atenția asupra atmosferei divizive în care s-au desfășurat alegerile și au solicitat repetarea scrutinului în termen de un an, sub supraveghere internațională.
UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie 2023, însă procesul de aderare a fost blocat în 2024, iar sprijinul financiar a fost redus din cauza unor regrese democratice. Printre acestea, s-a numărat adoptarea unei legi privind „influența străină”, care obliga organizațiile ce primesc peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca agenți ai intereselor străine. Legea a fost comparată cu reglementările din Rusia, utilizate pentru a înăbuși opoziția și libertatea de exprimare.
Criticile la adresa Georgian Dream s-au intensificat, partidul fiind acuzat de alunecarea spre autoritarism și apropierea de Moscova. Fondatorul său, Bidzina Ivanishvili, un miliardar controversat cu legături în Rusia, este considerat arhitectul acestei orientări politice. În plus, partidul a susținut recent legi care limitează drepturile LGBTQ+ și libertatea de exprimare.
Premierul Kobakhidze a reacționat vehement la criticile Uniunii Europene, calificându-le drept o „cascadă de insulte” și acuzând liderii europeni de șantaj. El a subliniat că, deși Georgia dorește să continue pe calea aderării la UE, nu va accepta presiuni externe și și-a anunțat intenția de a refuza orice granturi bugetare din partea UE până în 2028.
În acest context tensionat, suspendarea procesului de aderare la UE simbolizează o deteriorare semnificativă a relațiilor dintre Georgia și blocul european, alimentând temeri privind o posibilă întoarcere a influenței ruse asupra fostei republici sovietice. Situația rămâne volatilă, cu perspective incertă pentru viitorul democratic al Georgiei.
VEZI ȘI – Alegeri Parlamentare în România 2024. Vezi tot ce trebuie să știi înainte să ieși la vot