Liderul AUR, George Simion, a reacționat vehement după ce cele patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan au fost respinse în Parlament. Într-un mesaj postat pe Facebook, acesta a transmis că regretă faptul că nu a reușit să facă mai mult pentru a „opri distrugerea țării”.
„Îmi pare rău că nu am putut face azi mai multe pentru a-i opri pe acești nebuni care distrug Țara…”, a scris Simion pe rețeaua socială.
În plenul reunit al Parlamentului, discursul liderului AUR a fost marcat de acuzații extrem de dure la adresa coaliției de guvernare, pe care a numit-o „asasinii națiunii române”.
„Sunteți asasini. Sunteți asasinii democrației din România. Preferați să vă salvați pe voi, așa cum ați făcut astăzi, votând într-o zi de duminică doar pentru a evita confruntarea cu poporul român. Dacă voiați reforme, aveați un aliat în noi. Ați fi putut reduce numărul de UAT-uri, funcțiile de conducere și instituțiile inutile ale statului. Este fără precedent ca din primele 500 de funcții de conducere din stat, toate să fie deținute de putere”, a afirmat Simion.
Liderul AUR a mai subliniat că partidul său va continua să lupte împotriva ceea ce consideră „abuzuri și privilegii” ale actualei guvernări și a avertizat că nemulțumirea populară se va amplifica dacă nu sunt adoptate măsuri reale de reformă.
Concluzia evenimentului este că respingerea celor patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan nu reprezintă doar un simplu vot parlamentar, ci simbolizează tensiunile profunde și diviziunile politice din România, care se reflectă atât în relația dintre opoziție și putere, cât și în percepția publicului asupra funcționării instituțiilor statului. Discursul dur al liderului AUR, George Simion, în care a calificat guvernanții drept „asasinii națiunii” și „asasinii democrației”, evidențiază un nivel fără precedent al retoricii politice, dar și nemulțumirile fundamentale privind distribuția funcțiilor de conducere și structura administrativă a statului român.
Prin apelul său la responsabilitate, transparență și reformă reală, Simion încearcă să mobilizeze nu doar parlamentarii din opoziție, ci și cetățenii, subliniind că reforma instituțiilor și reducerea excesului birocratic nu sunt doar chestiuni administrative, ci condiții esențiale pentru credibilitatea și stabilitatea democratică a României. Această confruntare politică scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului legislativ și administrația publică centralizată, dar și capacitatea opoziției de a influența discursul public și de a pune presiune asupra guvernului.
În același timp, reacțiile liderilor politici și intensitatea dezbaterilor reflectă un climat politic extrem de polarizat, în care fiecare mișcare este analizată prin prisma efectului asupra imaginii partidelor, asupra coalițiilor de guvernare și asupra sprijinului popular. Astfel, situația semnalează că bătălia politică din România nu se limitează la simple voturi în Parlament, ci are implicații majore asupra încrederii cetățenilor în stat, asupra stabilității instituțiilor și asupra modului în care deciziile guvernamentale vor fi percepute și acceptate în rândul populației. În final, episodul evidențiază necesitatea unui dialog constructiv, a reformelor profunde și a unui echilibru între putere și opoziție, pentru a asigura funcționarea democratică a României și pentru a răspunde provocărilor socio-politice care continuă să afecteze viața cetățenilor la nivel național.