În noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, un incident șocant a zguduit atât lumea culturală internațională, cât și România: patru artefacte inestimabile din Tezaurul Dacic al României au fost furate din Muzeul Drents, situat în orașul Assen, Olanda. Printre piesele dispărute se numără celebrul Coif de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur, piese ce fac parte din moștenirea istorică de excepție a României.
Acest furt a ridicat numeroase semne de întrebare despre motivele trimiterii artefactelor în străinătate, măsurile de securitate adoptate, dar și responsabilitatea autorităților implicate. Pe lângă acestea, teoriile conspiraționiste au prins avânt, alimentând speculații și neîncredere.
De ce au fost trimise artefactele în Olanda?
Tezaurul Dacic a fost expus în Olanda în cadrul unei expoziții temporare organizate de Muzeul Drents, cunoscut pentru promovarea istoriei și arheologiei europene. Evenimentul, intitulat „Aurul Antic al Europei”, a fost conceput pentru a aduce în fața publicului internațional artefacte rare din epoca fierului, iar România a participat cu unele dintre cele mai valoroase piese din colecția sa.
Decizia de a trimite aceste artefacte a fost luată în baza unui acord semnat între Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și instituția olandeză, având ca scop promovarea moștenirii dacice pe plan internațional. Transportul și expunerea artefactelor au fost garantate printr-un contract care specifica măsuri stricte de securitate, inclusiv asigurări financiare și monitorizare permanentă.
Expoziția a fost programată să dureze șase luni, din noiembrie 2024 până în mai 2025, însă incidentul din ianuarie a pus capăt prematur acestui proiect cultural.
Cum s-a petrecut furtul?
În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, hoții au pătruns în muzeu folosind un dispozitiv exploziv pentru a forța o ușă de acces. Potrivit anchetatorilor, aceștia au acționat rapid, reușind să dezactiveze temporar sistemele de securitate și să sustragă artefactele înainte ca poliția să ajungă la fața locului.
Printre piesele furate se numără:
- Coiful de la Coțofenești – unul dintre cele mai importante artefacte ale culturii dacice, confecționat din aur pur și datând din secolul al IV-lea î.Hr.;
- Trei brățări dacice de aur, bogat decorate, care simbolizează puterea și spiritualitatea liderilor daci.
Poliția olandeză, alături de Interpol, a deschis o anchetă internațională, suspectând implicarea unei grupări specializate în traficul de antichități. De asemenea, se ia în considerare ipoteza că hoții au beneficiat de informații din interior, având în vedere precizia și rapiditatea cu care au acționat.
Cine este responsabil pentru acest incident?
După incident, întrebările privind responsabilitatea s-au intensificat. Deși muzeul olandez era direct responsabil pentru securitatea artefactelor în perioada expunerii, autoritățile române sunt, de asemenea, criticate pentru decizia de a permite transportarea unor obiecte de o asemenea valoare în afara țării.
Muzeul Drents a emis un comunicat în care și-a exprimat regretul profund pentru pierderea artefactelor, subliniind că măsurile de securitate respectau standardele internaționale. Totuși, criticii susțin că acestea nu au fost suficiente, având în vedere valoarea exponatelor.
Pe de altă parte, ministrul Culturii din România a fost întrebat despre justificarea deciziei de a trimite tezaurul în Olanda. Într-o declarație de presă, acesta a afirmat că scopul principal a fost promovarea patrimoniului românesc, dar a recunoscut că situația ar trebui să fie o lecție pentru viitor.
Ce spun conspiraționiștii?
În contextul unui astfel de scandal, teoriile conspiraționiste au apărut rapid, încercând să explice motivele furtului. Iată câteva dintre cele mai populare speculații:
- Furtul orchestrat pentru câștiguri financiare uriașe
Unele voci susțin că piesele furate ar fi deja pe piața neagră, vândute unor colecționari privați bogați. Valoarea artefactelor ar depăși 50 de milioane de euro, iar furtul ar fi fost comandat de o rețea internațională de traficanți de antichități. - O schemă politică sau economică
Teoreticienii conspirației cred că incidentul ar putea avea legătură cu interese politice sau economice, vizând discreditarea României pe plan internațional sau slăbirea dreptului țării asupra altor artefacte valoroase. - Blestemul aurului dacic
O teorie mai fantastică sugerează că artefactele dacice ar fi „blestemate” și că furtul lor a fost motivat de dorința de a le ascunde de ochii publicului. Această ipoteză, deși absurdă, a alimentat curiozitatea publicului. - Furtul regizat pentru a ascunde adevărul istoric
O altă teorie populară în rândul conspiraționiștilor sugerează că furtul artefactelor dacice ar fi fost orchestrat pentru a împiedica accesul publicului la informații cheie despre civilizația dacică. Potrivit acestei ipoteze, Tezaurul Dacic conține simboluri sau indicii care ar putea schimba înțelegerea noastră despre istoria antică a Europei, iar anumite grupuri ar avea interesul să le ascundă. - Implicarea serviciilor secrete internaționale
Unii conspiraționiști speculează că furtul ar putea fi opera unor agenții secrete străine. Scopul ar fi să dezvolte o agendă geopolitică care implică slăbirea controlului României asupra propriului patrimoniu cultural sau chiar alimentarea unei crize diplomatice între România și Olanda. Această teorie, deși lipsită de dovezi, continuă să câștige adepți. - O distragere de la alte probleme majore
Ultima teorie vehiculată este că acest incident ar fi fost planificat pentru a distrage atenția publicului de la alte probleme majore, fie de natură politică, economică sau socială, atât în România, cât și în alte țări implicate. Furtul ar fi, în acest caz, o diversiune creată pentru a masca o situație mai amplă, despre care publicul nu trebuie să afle.
Impactul asupra patrimoniului României
Pierderea acestor artefacte reprezintă o tragedie pentru patrimoniul cultural al României. Tezaurul Dacic este o parte esențială a identității naționale și un simbol al moștenirii istorice a poporului român. Furtul subliniază vulnerabilitățile care există în protejarea artefactelor de o asemenea valoare.
De asemenea, incidentul poate avea consecințe pe termen lung asupra colaborărilor culturale internaționale. Este posibil ca autoritățile române să devină mai reticente în a permite expunerea tezaurului în alte țări, de teama unor incidente similare.
Ce urmează?
Autoritățile române și olandeze colaborează intens pentru recuperarea artefactelor. Poliția olandeză, alături de Interpol, a intensificat investigațiile, iar specialiști în securitate analizează breșele care au permis acest furt. Până acum, însă, nu au fost oferite detalii concrete despre progresul anchetei.
În același timp, presiunea publicului și a experților în patrimoniu continuă să crească. Se cere o mai mare transparență și o responsabilizare clară a celor implicați.
Furtul Tezaurului Dacic din Muzeul Drents din Olanda este un moment de cotitură pentru modul în care România gestionează și protejează patrimoniul său național. Este o lecție dură care subliniază importanța măsurilor stricte de securitate, dar și a deciziilor bine gândite în privința expunerii artefactelor istorice în afara țării.
Până la recuperarea pieselor, întrebările rămân: vom reuși să le aducem înapoi? Și ce măsuri vor fi luate pentru a preveni astfel de tragedii culturale în viitor?