Franța se pregătește joi pentru o zi de haos național, în condițiile în care sindicatele lansează o grevă generală de proporții, ca răspuns la planurile de austeritate anunțate de guvern. Profesorii, angajații din sănătate, transporturi și farmacii au decis să oprească lucrul, promițând una dintre cele mai mari mobilizări de la protestele dure împotriva reformei pensiilor de anul trecut.
Școli închise, farmacii blocate și transport aproape paralizat
Ministerul Educației a anunțat că o treime dintre profesori vor intra în grevă, iar în sectorul farmaceutic se estimează că nouă din zece farmacii își vor închide porțile. Transportul public din Paris va fi grav afectat: doar trei linii de metrou automatizat vor funcționa normal, în timp ce trenurile suburbane și alte linii de metrou vor înregistra întârzieri majore.
La nivel național, circulația trenurilor de mare viteză va fi parțial menținută, însă navetiștii vor avea de înfruntat blocaje semnificative. În schimb, greva controlorilor de trafic aerian a fost amânată pentru luna octombrie, ceea ce limitează deocamdată efectele asupra aviației.
În paralel, compania energetică de stat EDF a confirmat că producția de energie nucleară a fost redusă cu 1,1 gigawați, parte a acțiunii sindicale.
Măsuri de securitate masive: peste 80.000 de forțe de ordine mobilizate
Guvernul se teme că protestele pașnice ar putea fi deturnate de grupări radicale. Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a avertizat asupra unei mobilizări „foarte, foarte puternice”, pe care a descris-o drept un eveniment „hibrid”, ce combină manifestații autorizate cu riscuri de sabotaj.
Pentru a preveni violențele, peste 80.000 de polițiști și jandarmi vor fi desfășurați pe străzi, sprijiniți de drone, vehicule blindate și tunuri cu apă.
Sindicatele, tot mai radicale. Lecornu, la primul mare test, dar ținta rămâne Macron
Autoritățile estimează că între 600.000 și 900.000 de oameni ar putea participa la proteste în toată țara. Nou-numitul premier, Sebastien Lecornu, aflat la prima sa mare probă politică, încearcă să calmeze spiritele, promițând un nou curs guvernamental și renunțarea la anumite privilegii și măsuri controversate. Însă sindicatele rămân sceptice și denunță planul de austeritate de 44 de miliarde de euro, moștenit de la predecesorul său, Francois Bayrou.
Sophie Venetitay, liderul SNES-FSU, cel mai important sindicat al profesorilor, a declarat că „numirea lui Lecornu nu a liniștit deloc furia”. La rândul său, Sophie Binet, șefa CGT, a afirmat că adevăratul obstacol în calea schimbării rămâne chiar președintele: „[Obstacolul] se află la Palatul Elysee”.
Macron, sub presiune maximă
Președintele Emmanuel Macron, care mai are 18 luni de mandat, se confruntă cu cel mai scăzut nivel de popularitate de la începutul carierei sale politice. Protestele de joi riscă să devină un referendum popular asupra guvernării sale și să adâncească criza politică din Hexagon.
Guvernul susține că reducerile bugetare sunt indispensabile pentru a diminua deficitul, care anul trecut a depășit de aproape două ori pragul de 3% impus de Uniunea Europeană. Totuși, pentru un Macron deja fragilizat, ziua de joi ar putea marca o nouă etapă a conflictului deschis cu societatea franceză.