Cristian Diaconescu, fostul președinte al Partidului Mișcarea Populară (PMP), și-a anunțat intenția de a candida ca independent la alegerile prezidențiale.
În cadrul acestui anunț, Diaconescu a precizat că a început deja campania de strângere a celor peste 200.000 de semnături necesare pentru a-și înregistra candidatura.
El a subliniat că, deși candidează independent, nu este singur, afirmând că are sprijinul românilor: „Independent nu înseamnă singur. Sunt împreună cu românii și ei sunt alături de mine și eu alături de ei.” Acesta este un pas important pentru Diaconescu în încercarea sa de a accede la funcția de președinte al României.
„Am decis să candidez la preşedinţia României ca independent. Independent nu înseamnă singur. Sunt împreună cu românii şi ei sunt alături de mine şi eu alături de ei. Putem depune o candidatură, dar avem nevoie de peste 200.000 de semnături. Piedici în calea candidaţilor independenţi sunt multiple. Nu este deloc uşor, am început deja strîngerea de semnături. Avem nevoie de ajutorul vostru, voi sunteţi forţa care poate transforma această iniţiativă într-o mişcare naţională. Ştiu că nu e uşor, dar cu fiecare semnătură suntem cu un pas mai aproape de schimbarea pe care ne-o dorim”, a afirmat Diaconescu,
Partidul Mișcarea Populară (PMP) este un partid politic de centru-dreapta din România, fondat în anul 2013. Inițial, PMP a fost creat de un grup de politicieni apropiați fostului președinte al României, Traian Băsescu, după ce acesta și-a încheiat mandatul. Formațiunea politică a fost concepută ca o continuare a viziunii politice promovate de Băsescu în timpul celor două mandate prezidențiale (2004-2014), axată pe valorile democratice, statul de drept și integrarea euro-atlantică a României.
PMP a apărut inițial ca o alternativă la Partidul Democrat-Liberal (PDL), formațiune din care majoritatea membrilor fondatori ai PMP proveneau. Partidul a cunoscut o ascensiune rapidă, beneficiind de popularitatea lui Traian Băsescu, care a devenit liderul său informal și ulterior președinte oficial. Sub conducerea lui Băsescu, PMP a obținut rezultate notabile în alegerile pentru Parlamentul European din 2014, reușind să trimită europarlamentari la Bruxelles.
Cu toate acestea, PMP nu a reușit să se impună ca o forță politică majoră la nivel național, confruntându-se cu provocări legate de fragmentarea scenei politice și competiția acerbă din partea altor partide de dreapta. De-a lungul anilor, PMP a trecut prin mai multe schimbări de leadership și a fost implicat în diverse alianțe electorale pentru a-și consolida poziția.
PMP promovează o agendă de dreapta, susținând reforme economice liberale, reducerea birocrației, stimularea mediului de afaceri și consolidarea statului de drept. Partidul este, de asemenea, un susținător ferm al orientării pro-europene și al integrării euro-atlantice, pledând pentru o Românie puternică în cadrul Uniunii Europene și al NATO.
Un alt aspect important al platformei PMP este lupta împotriva corupției, un punct central în discursul politic al lui Traian Băsescu și al succesorilor săi. Partidul a fost un critic vocal al sistemului de justiție din România, cerând reforme pentru a asigura independența și eficiența acestuia.
În ultimii ani, PMP s-a confruntat cu provocări majore, inclusiv cu dificultăți în a-și menține relevanța pe o scenă politică din ce în ce mai fragmentată. Partidul a avut rezultate mixte în alegerile parlamentare și locale, nereușind să-și consolideze o bază electorală suficient de puternică pentru a influența decisiv politicile naționale.
VEZI ȘI – FCSB – LASK Linz. Olaru aduce calificarea echipei de la București