Filantropia strategica

Photo of author

By Leon Dumitru

Motto:

Sunt filantropi care au tot atata in ei ca cel care ingrasa gasca ca s-o taie.

Nicolae Iorga

Preambul:

În perioada 2019- 2022 , fundația Bill și Melinda Gates a investit peste 550 de milioane de dolari în compania germană BioNTech, cunoscută pentru colaborarea cu Pfizer la dezvoltarea vaccinului împotriva COVID-19.

Fundația Bill și Melinda Gates este al doile sponsor dupa SUA, cotizand aproximativ 531 de milioane de dolari, catre OMS, adică aproape 10% din bugetul OMS.

Deasemenea, fundația a “donat” aproape 2,3 milioane de euro către Pandemic Action Network, un ONG înregistrat ca lobbyist la Uniunea Europeană. Această organizație a vizat propuneri legislative și politici ale UE în planurile de răspuns și recuperare Covid-19 și în strategia UE privind vaccinurile.

In 2022, Fundația a alocat 1,27 miliarde de dolari pentru susținerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 a ONU, dintre care 200 de milioane de dolari au fost destinați dezvoltării unui sistem global de identificare digitală.

Din aceste acte de filantropie strategica fundatia a obtinut profituri uriase.

Filantropia vs. filantropia strategică

Filantropia : Se bazează pe donații directe fără a aștepta un rezultat financiar, doar impact social (de exemplu, donații pentru educație sau sănătate fără niciun câștig).Deasemenea filantropul nu doneaza cu scopul schimbarii oranduirii sociale in conformitate cu viziunile sale, sau obtinere de putere sau faima.

Definitie conform dex : FILANTROP- Persoană care face acte de filantropie; om darnic, generos (cu cei săraci).

Filantropia strategică: Utilizează investiții și instrumente financiare pentru a avea un impact mai mare, pe termen lung, asupra problemelor sociale și de sănătate. În acest model, profitul obținut este reinvestit în cauze sociale.(Care va aduce in continuare profit ce va fi investit in cauze sociale aducatoare de profit, etc).

Ce este cu adevărat filantropia strategică?

La o privire superficiala, filantropia strategică se vrea a fi utilizarea resurselor private pentru a avea un impact maxim asupra problemelor sociale, economice sau de mediu. Cu toate acestea, un om care este dotat cu logica si gandire critica ( numiti uneori conspirationisti) ar susține că, în realitate, aceasta este doar o fațadă, filantropia strategica fiind o inginerie sociala prin care marile fundații și organizații filantropice nu acționează din pură compasiune, ci urmăresc să creeze dependență economică, să impună agende politice și să stabilească o ordine mondială conform propriilor dorințe.

Criticii cred că donațiile uriașe către organizații internaționale ONU, OMS,etc, pentru programe educaționale sau inițiative de sănătate publică nu sunt altceva decât o metodă de a influența guvernele și populațiile sau de a schimba fundamentul societatilor. De exemplu, investițiile în vaccinuri și infrastructură medicală sunt privite de unii ca încercări de a controla populațiile prin supraveghere biologică sau chiar de a reduce numărul acestora.

Exemplul „marilor filantropi”

Nume precum Bill Gates, George Soros sau alți miliardari filantropi strategici sunt adesea ținta criticilor. Se crede că aceștia folosesc inițiativele asazis filantropice pentru a:

Impune o agendă globalistă: Prin finanțarea anumitor organizații și inițiative, elitele influențează politicile guvernelor din întreaga lume.

Submina independența națiunilor: Ajutorul extern este perceput ca o formă de neocolonialism economic, care leagă țările de donatori prin datorii sau dependență de resursele externe.

Controlul resurselor: Filantropii strategici investesc în agricultură, tehnologie sau energie, creând un monopol subtil asupra resurselor esențiale.

Manipularea ideologiilor: Programele educaționale finanțate de filantropi sunt văzute ca vehicule pentru promovarea unor ideologii favorabile elitei.



Din perspectiva unui conspiraționist, filantropia strategică nu este decât un alt mecanism de manipulare. Fundațiile mari, sub pretextul ajutorului, ar consolida un sistem globalist unde doar cei din vârf decid viitorul lumii. Astfel, generozitatea aparentă devine, în ochii acestora, o fațadă bine lucrată pentru atingerea unor scopuri obscure și egoiste.