Fethullah Gülen a fost un predicator și teolog musulman de origine turcă, lider al unei mișcări religioase și sociale cunoscută sub numele de Mișcarea Gülen sau Hizmet (care înseamnă „serviciu” în limba turcă). Născut pe 27 aprilie 1941 în orașul Erzurum, Turcia, Gülen a devenit o figură centrală în viața religioasă și politică a Turciei moderne, deși influența sa depășește cu mult granițele acestei țări. Acesta a murit pe 20 octombrie 2024, în exil.
El a trăit în exil în Statele Unite din 1999, unde s-a stabilit în Pennsylvania. Gülen a câștigat recunoaștere internațională pentru pozițiile sale moderate în materie de islam, dialog interreligios, educație și contribuțiile la dezvoltarea societății civile, dar a fost și o personalitate extrem de controversată, în special din cauza tensiunilor cu guvernul turc.
Ascensiunea lui Fethullah Gülen
De-a lungul carierei sale, Gülen a fost un predicator carismatic, capabil să atragă un număr mare de susținători. În anii ’60 și ’70, predicile sale despre moralitate, spiritualitate și educație au avut un mare impact asupra tinerilor turci, atrăgându-i pe aceștia într-o mișcare de reînnoire islamică. Mesajul său s-a concentrat pe reconcilierea dintre tradiția islamică și modernitate, susținând că islamul și știința nu sunt în contradicție. El a încurajat susținătorii săi să urmeze educația laicizată, dar să își păstreze valorile islamice, un mesaj care a avut un ecou profund în contextul schimbărilor sociale din Turcia.
Unul dintre pilonii centrali ai Mișcării Gülen este educația. Începând cu anii ’80, susținătorii lui Gülen au fondat sute de școli în Turcia și în alte țări, inclusiv în Europa, Asia Centrală, Africa și Statele Unite. Aceste școli, de obicei laice și dedicate excelenței academice, sunt apreciate pentru standardele lor ridicate și pentru accentul pe moralitate și valori. De asemenea, mișcarea a fost implicată în universități, centre de cercetare, think tank-uri, organizații de media și ONG-uri.
Gülen a promovat, de asemenea, dialogul interreligios și toleranța între diverse comunități religioase. El a avut întâlniri cu figuri religioase importante, inclusiv cu Papa Ioan Paul al II-lea, și a încurajat schimburile între creștini, musulmani și evrei. Mișcarea sa a organizat numeroase conferințe și inițiative pentru a promova înțelegerea reciprocă și coexistența pașnică între culturi și religii.
Mișcarea Hizmet
Mișcarea Gülen, cunoscută și sub numele de Mișcarea Hizmet, nu este doar un fenomen religios, ci și un actor social și politic influent. Aceasta se prezintă ca o mișcare apolitică, dar impactul său asupra vieții politice turce a fost imens. Mișcarea a atras o vastă rețea de susținători, inclusiv funcționari publici, oameni de afaceri, cadre universitare și membri ai forțelor de ordine. Prin această rețea, Mișcarea Hizmet a devenit un jucător important în viața socială și economică din Turcia, iar influența sa s-a extins la nivel global.
Cu toate acestea, în ciuda succesului său aparent, relația dintre Mișcarea Gülen și guvernul turc, în special regimul președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a fost tensionată și, în cele din urmă, a devenit una extrem de ostilă. Inițial, Gülen și Erdoğan au fost aliați, împărtășind o viziune comună asupra nevoii de reformare a Turciei și de contracarare a influenței secularismului rigid impus de regimurile anterioare. Cu toate acestea, relația lor s-a deteriorat rapid în anii 2010, pe măsură ce Erdoğan a devenit tot mai autoritar, iar Gülen și susținătorii săi au fost văzuți ca o amenințare la adresa regimului.
Conflictul cu Erdoğan și exilul
Punctul culminant al tensiunilor a fost atins în 2016, când guvernul turc a acuzat Mișcarea Gülen de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din iulie 2016, în care o facțiune a armatei a încercat să preia puterea prin forță. Erdoğan l-a acuzat direct pe Fethullah Gülen de a fi fost arhitectul complotului, deși Gülen a negat vehement orice implicare. Guvernul turc a lansat o campanie masivă de represiune împotriva mișcării, arestând zeci de mii de persoane, inclusiv profesori, jurnaliști, judecători și ofițeri militari, acuzându-i de legături cu Hizmet.
În urma tentativei de lovitură de stat, Mișcarea Gülen a fost etichetată drept organizație teroristă de către guvernul turc, care a cerut extrădarea lui Gülen din Statele Unite. Statele Unite au refuzat până acum să îl extrădeze, invocând lipsa unor dovezi clare care să susțină acuzațiile. Totuși, tensiunile dintre Turcia și SUA au crescut din cauza acestui subiect sensibil.
Impactul global și criticile
Mișcarea Gülen a fost un fenomen global, cu susținători și organizații active în multe țări din întreaga lume. Școlile și organizațiile asociate cu Hizmet au continuat să funcționeze în afara Turciei, deși, în multe cazuri, guvernul turc a făcut presiuni pentru închiderea acestora sau pentru expulzarea persoanelor asociate cu mișcarea.
Criticii Mișcării Gülen susțin că, în ciuda promovării sale publice a dialogului și toleranței, mișcarea a încercat să infiltreze instituțiile statului și să-și extindă influența politică și socială în moduri care pot fi considerate nedemocratice. Acuzațiile de corupție și manipulare a sistemului politic turc au fost frecvente, deși susținătorii lui Gülen argumentează că astfel de acuzații sunt motivate politic.
Pe plan internațional, Mișcarea Gülen a avut un impact considerabil asupra educației, iar mesajul său de dialog și înțelegere interculturală a fost apreciat de multe cercuri. Totuși, reputația sa a fost afectată de conflictele din Turcia, iar mulți dintre susținătorii mișcării au fost nevoiți să se ascundă sau să își continue activitățile sub amenințarea represaliilor.
CITEȘTE ȘI – Victoria Secret: de la lenjerie la Un imperiu global