Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că peste 500 de fermieri din sectorul vegetal vor beneficia de finanțări în valoare totală de 147 de milioane de euro pentru achiziția de utilaje agricole noi.
Anunțul a fost făcut miercuri, printr-o postare pe Facebook. Această măsură face parte dintr-un efort mai larg al Ministerului Agriculturii de a sprijini modernizarea și eficientizarea agriculturii în România, oferind fermierilor resursele necesare pentru a-și îmbunătăți echipamentele și tehnologia agricolă.
„Aşa cum am promis, continuăm să sprijinim fermierii să investească în utilaje agricole performante. 511 de proiecte au fost selectate pentru finanţare şi vor primi în total peste 147 de milioane de euro, în cadrul sub-măsurii de finanţare 4.1 Investiţii în exploataţii agricole. Adică peste 500 de fermieri din sectorul vegetal primesc bani pentru a-şi cumpăra tractoare sau utilaje agricole noi, care să îi ajute să continue să producă româneşte
Nu am pierdut aceste fonduri, aşa cum susţineau unii politicieni, postaci de campanie electorală, ci folosim fiecare leu sau euro pentru a ne ajuta fermierii, pentru a moderniza fermele mici şi mari şi a dezvolta agricultura românească”, se arată în postarea de pe Facebook.
Agricultura a fost, de-a lungul istoriei, una dintre cele mai importante activități economice din România. Cu o tradiție ce datează de secole, aceasta a jucat un rol crucial în dezvoltarea economică și socială a țării, contribuind semnificativ la asigurarea securității alimentare și la crearea de locuri de muncă, în special în mediul rural. Totuși, agricultura românească se confruntă cu o serie de provocări, dar și cu oportunități de dezvoltare, pe care le vom explora în acest text.
România are o istorie îndelungată în agricultură, fiind, în trecut, cunoscută drept „grânarul Europei” datorită producției sale masive de cereale. Solurile fertile, în special cele din Câmpia Română și zona Moldovei, au permis dezvoltarea culturilor de grâu, porumb, floarea-soarelui și alte plante agricole esențiale. Tradiția agricolă a fost transmisă din generație în generație, iar satele românești au fost mereu strâns legate de pământ și de activitățile agricole.
România dispune de un potențial agricol considerabil, având aproximativ 14 milioane de hectare de teren agricol, dintre care 9 milioane sunt arabile. Această suprafață este cultivată cu o diversitate de culturi, de la cereale, oleaginoase și plante furajere, la legume, fructe și viță de vie. Regiunile țării sunt specializate pe diferite tipuri de culturi, în funcție de condițiile climatice și de sol. De exemplu, Câmpia Română este renumită pentru producția de cereale și oleaginoase, Transilvania pentru producția de cartofi și legume, iar Dobrogea pentru vița de vie și podgorii.
În ciuda potențialului său, agricultura din România se confruntă cu numeroase provocări. Printre cele mai mari probleme se numără fragmentarea excesivă a terenurilor agricole. Multe ferme sunt mici, cu suprafețe de sub 5 hectare, ceea ce face dificilă adoptarea de tehnologii moderne și practici eficiente. Această fragmentare reduce productivitatea și competitivitatea pe piața europeană și internațională.
Un alt obstacol major este lipsa infrastructurii adecvate, inclusiv a sistemelor de irigații. Doar o mică parte din terenurile agricole beneficiază de irigații, ceea ce face agricultura vulnerabilă la secete, tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. De asemenea, accesul limitat la finanțare și tehnologie modernă împiedică dezvoltarea fermelor mici și mijlocii.
Pe lângă aceste probleme, agricultura românească se confruntă și cu provocări legate de schimbările climatice, care afectează productivitatea culturilor și stabilitatea producției. Secetele, inundațiile și temperaturile extreme sunt tot mai frecvente, ceea ce necesită adaptarea practicilor agricole și implementarea unor soluții de management sustenabil al resurselor naturale.
VEZI ȘI – Marcel Ciolacu „amenință” cu investiții istorice în spitale