Un nou raport amplu realizat de o echipă internațională de cercetători atrage atenția asupra unui pericol tot mai prezent în alimentația modernă: consumul masiv de alimente ultraprocesate. Publicată în revista The Lancet, analiza reunește concluziile a 43 de experți din întreaga lume și examinează date provenite din 104 studii desfășurate pe termen lung. Specialiștii susțin că este momentul ca guvernele să adopte măsuri ferme pentru reducerea prezenței acestor produse în dieta populației, de la avertismente clare până la taxe mai ridicate, menite să limiteze accesul la produsele nocive și să sprijine alternativele nutritive.
Potrivit autorilor, modul în care oamenii se hrănesc s-a schimbat radical în ultimele decenii. Înlocuirea alimentelor proaspete cu produse ieftine, intens procesate, ar contribui la creșterea accelerată a riscului pentru o serie întreagă de boli cronice, precum obezitatea, depresia, diabetul de tip 2 sau bolile cardiovasculare. În esență, experții susțin că alimentația globală este remodelată de marile companii alimentare, care promovează produse ultraprocesate prin marketing agresiv și prin influențarea politicilor publice, notează BBC.
Ce sunt alimentele ultraprocesate și de ce sunt problematice
UPF-urile, cum sunt denumite în literatura de specialitate, sunt produse care conțin adesea ingrediente inexistente într-o bucătărie obișnuită: emulgatori, conservanți, aditivi, coloranți, îndulcitori și arome artificiale. Printre cele mai frecvente exemple se numără cârnații, biscuiții, chipsurile, supele instant, înghețata, pâinea industrială și băuturile carbogazoase.
Analiza arată că aceste produse nu doar că înlocuiesc alimentele naturale, ci contribuie la o dietă dezechilibrată, cu prea mult zahăr, grăsimi nesănătoase și foarte puține fibre și proteine. Potrivit raportului, consumul ridicat de UPF-uri este asociat cu un risc crescut pentru cel puțin 12 probleme de sănătate, de la boli metabolice până la mortalitate prematură.
Prof. Carlos Monteiro, cercetător la Universitatea din São Paulo și inițiatorul sistemului de clasificare Nova, susține că această schimbare alimentară este alimentată de companii globale care își maximizează profiturile prin produse ultraprocesate ieftine, cu gust puternic, dar cu valoare nutritivă redusă. El afirmă că eforturile de promovare depășesc adesea măsurile de protecție a sănătății publice, întârziind reglementări esențiale.
Apel la acțiune globală
Coautorul studiului, Dr. Phillip Baker de la Universitatea din Sydney, compară situația actuală cu lupta globală împotriva industriei tutunului. În opinia lui, doar o reacție coordonată, bazată pe reglementări stricte și politici clare, poate reduce impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății publice.
Printre măsurile sugerate se numără etichete de avertizare vizibile, taxarea suplimentară a produselor cu risc nutrițional scăzut și investiții în accesul la alimente proaspete. Autorii avertizează că absența dovezilor clinice directe privind mecanismele prin care UPF-urile afectează sănătatea nu ar trebui să constituie un pretext pentru inactivitate.
Controverse și limitele cercetării
Totuși, unii oameni de știință cer precauție. Ei susțin că studiile actuale pot demonstra doar o asociere, nu o relație clară de cauzalitate. Factori precum stilul de viață, nivelul de educație sau situația financiară pot influența rezultatele, iar efectele procesării alimentelor sunt dificil de separat de conținutul nutrițional propriu-zis.
Există și critici la adresa sistemului Nova, care clasifică alimentele exclusiv în funcție de gradul de procesare. Produse precum pâinea integrală, cerealele fortificate, iaurturile cu conținut redus de grăsimi sau chiar formulele de lapte pentru bebeluși sunt considerate ultraprocesate, deși au beneficii nutriționale importante. Profesorul Kevin McConway, expert în statistică aplicată, subliniază că nu toate produsele ultraprocesate prezintă același nivel de risc și că este necesară o distincție mai nuanțată.
Unii cercetători afirmă chiar că procesarea poate avea și aspecte pozitive, precum îmbunătățirea siguranței alimentare sau creșterea duratei de păstrare. Astfel, ei cer ca politicile publice să se bazeze pe date mai solide înainte de a impune reglementări drastice.
Industria alimentară își apără poziția
Reprezentanții industriei, prin intermediul Federației pentru Alimente și Băuturi, susțin că produsele ultraprocesate pot face parte dintr-o dietă echilibrată și că, în ultimii ani, companiile au investit mult în reducerea conținutului de zahăr și sare. Ei afirmă că multe produse moderne, deși tehnic ultraprocesate, sunt gândite pentru a răspunde nevoilor nutriționale ale populației.
Conform datelor industriei, nivelul de zahăr și sare din alimentele disponibile în supermarketuri a scăzut cu aproximativ o treime din 2015 până în prezent.
VEZI ȘI – WhatsApp introduce, în sfârșit, suport pentru mai multe conturi pe același iPhone