Este acest fruct într-adevăr cel mai bun aliat al tranzitului intestinal? În această vară, Uniunea Europeană a autorizat prima mențiune specifică privind beneficiile pentru sănătate ale unui fruct: kiwiul verde și efectele sale benefice asupra tranzitului intestinal. Însă, în spatele titlului de super-fruct, verdictul medical este mai nuanțat.
Este acest fruct într-adevăr cel mai bun aliat al tranzitului intestinal?
Două-trei kiwi verzi pe zi (adică 200 de grame) pentru un tranzit intestinal regulat. Aceasta este, în esență, ceea ce Comisia Europeană a validat pe 30 iulie. Este pentru prima dată când un fruct primește o „mențiune privind efectele benefice asupra sănătății”. În spatele acestei recunoașteri oficiale se află organizația producătorilor neozeelandezi Zespri International Limited, care a investit masiv în 18 studii științifice, dintre care 6 dedicate sănătății intestinale, pentru a susține această cerere și a obține această prețioasă recunoaștere. Dar această consacrare face cu adevărat din kiwi campionul incontestabil al intestinelor noastre?
Beneficii reale, dar nu exclusive
Când i se cere părerea cu privire la această chestiune, profesorul Gabriel Perlemuter, șeful secției de hepatologie, gastroenterologie și nutriție de la spitalul Antoine-Béclère, nu-și ascunde iritarea. „Să spunem că consumul de fructe și legume este bun pentru sănătate, foarte bine. Dar să adunăm experți pentru a determina câte kiwi trebuie să mâncăm? Este ca și cum am sparge uși deschise”, se descurajează el.
Pentru acest specialist, nu există nicio revoluție sub coaja kiwiului: da, facilitează tranzitul intestinal, dar nu mai mult decât altele. „Este un fruct bogat în apă, fibre și vitamina C, deci benefic și necesar în alimentație, la fel ca și alte varietăți”, nuanțează el. „Mărul, de exemplu, conține mai multe fibre și pectine prebiotice, excelente pentru microbiota”.
O enzimă digestivă supraevaluată
Pe lângă conținutul bogat în fibre al kiwiului, dosarul științific furnizat de Zespri International Limited evidențiază și prezența actinidinei, o enzimă care ar „facilita digestia gastrică și descompunerea proteinelor alimentare în stomac”, se poate citi pe site-ul Zespri.com. Și în acest caz, medicii temperează entuziasmul. „Această enzimă nu are nimic excepțional”, subliniază gastroenterologul și nutriționistul Marie-Christine Boutron-Ruault, director emerit de cercetare la Inserm. Enzime similare se găsesc în papaya sau în ananas. Iar efectul lor rămâne modest, adică nu asta vă va ajuta să digerați o coastă de vită. Descompunerea proteinelor se bazează în principal pe enzimele pancreatice și, cu excepția cazului unui pancreas deficitar, actinidina nu va schimba prea multe.”
Piste pentru somn și creier
Pentru directoarea de cercetare emerită la Inserm, meritul kiwiului este altul, deoarece combină mai multe calități nutriționale în doze interesante. „Are la fel de multe fibre ca un măr, mai multă vitamina C decât o portocală și, de asemenea, folati, indispensabili pentru buna dezvoltare a fătului la femeile însărcinate”.
Dincolo de tranzitul intestinal, consumul de kiwi ar putea îmbunătăți și somnul nostru. „Două studii din Noua Zeelandă au comparat consumul de kiwi și de pere înainte de culcare. Cercetătorii au constatat că cei care consumau kiwi adormeau mai repede și aveau un somn mai odihnitor”, relatează dr. Marie-Christine Boutron-Ruault. Ipoteza? Prezența precursorilor serotoninei, hormonul bunăstării, o digestie nocturnă mai bună legată de aportul nutrițional al kiwiului și antioxidanți cu efect protector asupra creierului.
Kiwi nu este însă un panaceu. „Există persoane care devin alergice la kiwi, în special în cazul consumului excesiv”, avertizează gastroenterologul. Aciditatea fructului trebuie, de asemenea, luată în considerare. „Persoanele predispuse la reflux gastroesofagian pot să nu îl tolereze bine seara, moment în care suntem întinși și aciditatea urcă mai ușor”, indică dr. Marie-Christine Boutron-Ruault.
De asemenea, pentru persoanele care suferă de sindromul intestinului iritabil, creșterea bruscă a consumului de fibre poate chiar „paradoxal, să crească balonarea și disconfortul”, semnalează gastroenterologul Gabriel Perlemuter. De aici importanța de a observa cum te simți după ce ți-ai modificat dieta.
Reflexele corecte
În cazul tulburărilor digestive ușoare, balonării sau constipației ocazionale, primul lucru de făcut după consumul de alimente bogate în fibre este să bei suficientă apă, reamintesc profesioniștii din domeniul sănătății. Activitatea sportivă regulată este, de asemenea, un aliat al tranzitului intestinal. Dr. Gabriel Perlemuter recomandă, de asemenea, exerciții de coerență cardiacă sau meditație pentru a „reconecta creierul la tubul digestiv”.
Cu toate acestea, este important să nu ignori semnele de alarmă. „În cazul unei schimbări bruște și persistente a obiceiurilor de tranzit intestinal (sânge în scaun, dureri abdominale recurente), este recomandat să consulți un medic”, insistă gastroenterologul Marie-Christine Boutron-Ruault.