Industria solară americană se confruntă cu o scădere semnificativă a ritmului de creștere, pe fondul unei schimbări de direcție în politica energetică federală, care pune din nou accent pe combustibilii fosili. Potrivit unui nou raport al Asociației Industriei de Energie Solară (SEIA) și al firmei de cercetare Wood Mackenzie, capacitățile solare nou instalate vor fi cu peste 10% mai mici în 2030 față de 2025.
Această prognoză vine într-un moment delicat pentru sectorul regenerabilelor, aflat sub presiunea unor tarife comerciale noi, scăderi ale subvențiilor și un potențial viraj politic major. Raportul evidențiază că recentele taxe impuse de guvernul federal asupra materialelor esențiale – precum oțelul și aluminiul – îngreunează construcția proiectelor solare, iar amenințarea reducerii creditelor fiscale pentru energie curată, aflată pe masa Congresului, ar putea destabiliza și mai mult întreaga industrie, scrie Reuters.
Legislația Inflation Reduction Act din 2022, introdusă de administrația Biden, a oferit un impuls puternic sectorului prin stimulente fiscale substanțiale. Dar un nou proiect bugetar, adoptat luna trecută în Camera Reprezentanților, propune eliminarea acestor beneficii. Dacă legea va fi adoptată, avertizează SEIA, piața solară ar putea suferi o corecție severă.
Totuși, industria dă semne de reziliență. În primul trimestru al anului 2025, au fost instalate 10,8 gigawați de energie solară, reprezentând 69% din noile surse de electricitate puse în funcțiune în SUA. Opt fabrici noi sau extinse au fost deschise în state-cheie precum Texas, Ohio și California, demonstrând interesul continuu pentru producția internă.
„Avem dovezi clare că această industrie poate susține creșterea economică și locuri de muncă”, a spus Abigail Ross Hopper, președinta SEIA. „Dar Congresul amenință direct tot acest progres.”
Conform raportului, dacă în 2025 se vor instala aproximativ 48,6 GW de energie solară, în 2030 cifra va scădea la 43,5 GW. Cererea venită din partea companiilor mari pentru proiecte la scară largă rămâne solidă, dar incertitudinea privind politicile federale reduce apetitul pentru investiții pe termen lung.
Instalările rezidențiale au înregistrat o scădere de 13% în primul trimestru, din cauza ratelor dobânzilor ridicate și a unor politici nefavorabile în anumite state. Cu toate acestea, segmentul casnic ar putea reveni între 2025 și 2030, pe măsură ce prețurile la energie continuă să crească, făcând soluțiile solare mai atractive pentru gospodării.
Între timp, fostul președinte Donald Trump a promis că va abroga complet stimulentele fiscale pentru energie regenerabilă, numindu-le „scumpe, inutile și dăunătoare mediului de afaceri”. Sub o potențială nouă administrație, accentul ar putea reveni pe exploatarea combustibililor fosili și pe ideea de „supremație energetică”, o agendă care exclude în mod deliberat sursele regenerabile.
În acest climat incert, viitorul energiei solare din Statele Unite nu mai depinde doar de inovație tehnologică sau cererea pieței, ci și de stabilitatea și coerența deciziilor politice. Iar următorii ani vor arăta dacă America își va continua tranziția către un sistem energetic durabil sau va reveni la vechile paradigme.
Pe fondul acestor schimbări, experții din industrie avertizează că instabilitatea legislativă ar putea descuraja investițiile atât din partea jucătorilor locali, cât și a celor internaționali. În lipsa unor politici clare și consecvente, companiile ezită să lanseze proiecte de anvergură sau să construiască noi capacități de producție. Astfel, SUA riscă să piardă avantajul competitiv câștigat în ultimii ani pe piața globală a tehnologiilor verzi, în timp ce alte economii — precum Uniunea Europeană sau China — continuă să avanseze în ritm accelerat în domeniul energiilor regenerabile.