Dragobetele este una dintre cele mai vechi și mai frumoase sărbători tradiționale românești, celebrată în fiecare an pe 24 februarie. Considerat echivalentul autohton al Zilei Îndrăgostiților, Dragobetele nu este doar o zi dedicată cuplurilor, ci o sărbătoare cu rădăcini adânci în mitologia și spiritualitatea populară românească, legată de renașterea naturii, începutul primăverii și puterea iubirii.
Originea și semnificația
În credința populară, Dragobetele este fiul Babei Dochia, personaj mitologic asociat cu venirea primăverii. El este descris ca un tânăr chipeș și plin de viață, protector al iubirii și al îndrăgostiților. În tradiția populară, Dragobetele era considerat „zeul tinereții” și cel care oficia simbolic logodnele dintre tineri.
Sărbătoarea are origini precreștine și marchează momentul în care natura începe să revină la viață. În această perioadă, păsările își caută perechea și încep să-și construiască cuiburile, iar oamenii, la rândul lor, sunt încurajați să-și exprime sentimentele și să își găsească alesul sau aleasa inimii.
Tradiții și obiceiuri
În satele românești, Dragobetele era așteptat cu emoție, mai ales de tineri. Fetele și băieții se îmbrăcau în haine de sărbătoare și ieșeau la câmp sau în pădure pentru a culege flori de primăvară. Acestea erau folosite ulterior în descântece sau păstrate pentru a aduce noroc în dragoste.
Un obicei cunoscut era „zburătoritul” – un joc ritualic în care fetele alergau, iar băieții încercau să le prindă. Dacă un băiat reușea să prindă fata pe care o plăcea și aceasta îl accepta, urma un sărut simbolic, considerat o logodnă pentru un an sau chiar începutul unei relații serioase.
Se spunea că cei care nu sărbătoresc Dragobetele nu vor avea parte de iubire tot anul. De asemenea, certurile și supărările erau evitate, pentru a nu atrage ghinion în relații.
Dragobetele și natura
Un aspect esențial al sărbătorii este legătura cu natura. Dragobetele marchează începutul primăverii simbolice, momentul în care viața reîncepe să pulseze în toate formele ei. În tradiție, păsările își aleg perechea în această zi, iar oamenii sunt încurajați să urmeze exemplul lor.
Pentru gospodari, era un moment de optimism și speranță. Se considera că vremea din ziua de Dragobete prevestește cum va fi primăvara. De asemenea, fetele adunau zăpada rămasă – numită „zăpada zânelor” – pe care o topeau și o foloseau pentru ritualuri de frumusețe, crezând că le va face mai atrăgătoare și mai iubite.
Dragobetele în prezent
Deși în ultimii ani Valentine’s Day a câștigat popularitate, Dragobetele a revenit în atenția publicului ca o sărbătoare autentic românească. Mulți aleg să celebreze această zi într-un mod tradițional sau modern, dar păstrând simbolul central: iubirea sinceră.
Astăzi, Dragobetele este marcat prin mesaje romantice, cadouri simbolice, seri petrecute în doi sau evenimente culturale care promovează tradițiile românești. Tot mai multe comunități organizează festivaluri, ateliere și spectacole folclorice pentru a readuce la viață obiceiurile străvechi.
Mai mult decât o zi a îndrăgostiților
Dragobetele nu este doar despre relațiile de cuplu. În esență, este o sărbătoare a iubirii în sens larg – iubirea față de familie, față de natură, față de viață. Este un moment de reconectare cu valorile simple și autentice, cu tradițiile și cu bucuria de a trăi.
Într-o lume tot mai grăbită, Dragobetele ne reamintește că iubirea nu are nevoie de gesturi spectaculoase, ci de sinceritate, căldură și apropiere. Este o sărbătoare care vorbește despre începuturi, speranță și legături trainice – o moștenire culturală care merită păstrată și transmisă mai departe.
VEZI ȘI – Spielberg donează 25.000 de dolari familiei lui James Van Der Beek, recent decedat