Utilizarea excesivă a rețelelor sociale, în special fenomenul cunoscut sub numele de „doomscrolling”, atrage tot mai mult atenția autorităților și specialiștilor. În timp ce în Regatul Unit se discută tot mai intens despre restricționarea accesului minorilor la social media, inclusiv prin inițiative susținute de premierul Keir Starmer, experții avertizează că mecanismele care stau la baza acestor platforme sunt concepute pentru a crea dependență.
Un exemplu recent este și un caz din Statele Unite, unde un tânăr de 20 de ani a obținut despăgubiri de 4,4 milioane de lire sterline de la giganți precum Meta și Google, în urma unui proces care a vizat efectele negative ale platformelor sociale.
De ce nu ne putem opri din scroll
Potrivit psihologului Alex Sharpe, fenomenul are la bază mai multe mecanisme psihologice și tehnologice care lucrează împreună pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp.
1. Nevoia de a ști totul imediat
Oamenii au o toleranță scăzută la incertitudine. Dorința de a afla constant informații noi îi împinge să verifice obsesiv fluxurile de știri, mai ales în perioade tensionate.
2. Atracția pentru conținut negativ
Creierul uman este programat să acorde mai multă atenție informațiilor negative, un mecanism de supraviețuire care, în mediul online, este exploatat intens. Platformele promovează frecvent conținut alarmant sau controversat pentru a crește engagementul.
3. „Recompensa” chimică – dopamina
Fiecare notificare, like sau clip amuzant declanșează eliberarea de dopamină, hormon asociat cu plăcerea. Acest mecanism creează un cerc vicios: utilizatorii revin constant pentru a retrăi acea senzație.
4. Algoritmii inteligenți
Platformele analizează comportamentul utilizatorilor în detaliu. Chiar și o fracțiune de secundă petrecută pe un clip poate influența conținutul afișat ulterior, ceea ce duce la o personalizare extremă și la creșterea timpului petrecut online.
5. Design-ul fără sfârșit
Scroll-ul infinit este unul dintre cele mai eficiente instrumente de captare a atenției. Lipsa unui „sfârșit” al conținutului face ca utilizatorii să continue fără să-și dea seama cât timp au petrecut pe platformă.
Îngrijorări la nivel politic și social
Autoritățile devin tot mai preocupate de impactul acestor mecanisme, în special asupra copiilor și adolescenților. Premierul britanic Keir Starmer a declarat recent că „status quo-ul nu mai este suficient” și că este nevoie de măsuri mai ferme pentru a limita efectele nocive ale rețelelor sociale.
Inițiativele legislative vizează inclusiv restricționarea accesului minorilor și reglementarea funcțiilor considerate „dependență-inducătoare”.
Cum putem scăpa din acest cerc vicios
Specialiștii recomandă câteva metode simple, dar eficiente, pentru a reduce dependența de social media:
- setarea unor limite de timp pentru aplicații
- introducerea unor perioade fără telefon, mai ales în familie
- evitarea utilizării telefonului în anumite spații din casă
- practicarea activităților de mindfulness și reconectarea cu prezentul
Un fenomen greu de ignorat
Doomscrolling-ul nu mai este doar un obicei, ci un fenomen global cu implicații serioase asupra sănătății mentale. Într-o lume în care informația este nelimitată, provocarea reală nu mai este accesul la conținut, ci capacitatea de a ne opri din consumul lui.
Pe măsură ce presiunea publică și politică crește, rămâne de văzut dacă platformele vor schimba modul în care funcționează sau dacă responsabilitatea va rămâne, în continuare, în mâinile utilizatorilor.