Declarațiile lui Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, au stârnit reacții internaționale semnificative. Medvedev a afirmat că Rusia ar putea recurge la distrugerea Kievului cu arme nenucleare ca răspuns la utilizarea de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acțiune.
El a sugerat că, deși Rusia are deja motive legale pentru a folosi arme nucleare, ar putea opta pentru noile sale tehnologii de armament, care ar putea transforma Kievul într-o „pată uriașă topită” atunci când răbdarea Moscovei se va epuiza. Medvedev a subliniat că, în ciuda acestei opțiuni, Rusia preferă să nu folosească arme nucleare din cauza „consecințelor ireversibile”.
Aceste comentarii sunt în concordanță cu declarațiile anterioare ale președintelui Vladimir Putin, care a afirmat că dacă Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acțiune, acest lucru ar echivala cu implicarea directă a țărilor NATO în conflictul cu Rusia.
Aceste amenințări și declarații ridică nivelul de tensiune în conflictul rus-ucrainean și subliniază riscurile escaladării, având în vedere implicațiile geopolitice și posibilele reacții internaționale.
Dmitri Medvedev, născut pe 14 septembrie 1965 la Leningrad (actualul Sankt Petersburg), este un politician rus de frunte și fost președinte al Federației Ruse, cunoscut pentru influența sa semnificativă în politica rusă de-a lungul decadelor. Medvedev a ocupat mai multe funcții importante în conducerea Rusiei, inclusiv președinte al Federației Ruse între 2008 și 2012 și prim-ministru din 2012 până în 2020.
Medvedev a început cariera sa profesională ca avocat, după ce a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Leningrad (Sankt Petersburg) în 1987. Ulterior, a devenit cunoscut în cercurile politice ale orașului său natal, implicându-se în administrarea locală și în afaceri juridice. În 1999, Medvedev a fost numit în funcția de șef al administrației președintelui Vladimir Putin, ceea ce a marcat începutul unei colaborări strânse între cei doi.
În 2008, Medvedev a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia, devenind cel de-al treilea președinte al Federației Ruse post-sovietice. A fost considerat un lider modernizator, promițând reforme economice și o mai bună integrare a Rusiei în economia globală. În timpul mandatului său, Medvedev a promovat inițiative pentru dezvoltarea tehnologică și a încercat să îmbunătățească relațiile internaționale ale Rusiei, totodată abordând probleme interne precum corupția și reformele în sistemul judiciar.
După ce și-a încheiat mandatul de președinte în 2012, Medvedev a fost numit prim-ministru sub conducerea lui Vladimir Putin, care a revenit la președinție. În această calitate, Medvedev a continuat să influențeze politica economică a țării și a implementat mai multe măsuri pentru a face față sancțiunilor internaționale impuse Rusiei, precum și pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii și a sectorului tehnologic.
Medvedev a fost cunoscut pentru atitudinea sa pragmatică și pentru abordările sale în politica internă și externă, lucrând adesea pentru a menține stabilitatea în fața provocărilor economice și geopolitice.
În 2020, Medvedev a renunțat la funcția de prim-ministru și a fost numit președinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. În același timp, a fost activ implicat în conducerea Partidului Rusia Unită, principalul partid politic din Rusia, care joacă un rol central în politica națională. Ca lider al partidului, Medvedev a fost implicat în promovarea agendei politice a Rusiei și în sprijinirea stabilității și continuității în conducerea țării.
Dmitri Medvedev a avut un impact semnificativ asupra imaginii Rusiei pe scena internațională. În timpul mandatului său de președinte, a fost văzut ca un lider care căuta să îmbunătățească relațiile Rusiei cu Occidentul și să încurajeze reformele interne. Cu toate acestea, în contextul politicii externe și al sancțiunilor internaționale, pozițiile sale au fost adesea contestate și analizate critic de către observatorii internaționali.
VEZI ȘI – Mircea Geoană explică declarația controversată făcută la adresa lui Băsescu