Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a explicat, într-o intervenție la Digi24, motivele pentru care Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida la alegerile prezidențiale din 2024. Potrivit acestuia, decizia a fost adoptată cu 5 voturi pentru și 2 împotrivă, subliniind că absența a doi judecători din ședință nu a influențat rezultatul final.
„România este stat de drept, în care respectarea legii este obligatorie. Adică legalitatea este un principiu de rang constituțional. Articolul 27 din legea privind alegerile prezidențiale, legea 370/ 2004, stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat pentru a fi eligibil în cursa prezidențială. Sigur, am auzit în spațiul public: păi, dreptul sacru al oricărui român de a candida? Da, oricare român ce îndeplinește condițiile legii.
Și atunci trebuie să ne uităm cu atenție pe articolul 27, care e numeră foarte riguros la aliniatele 2 până la 8 inclusiv, condițiile legii. Sigur, mai pune Constituția faptul că demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii. Deci exact același lucru, după care avem articolul 37 din Constituție, care vorbește într-adevăr de dreptul de a fi ales, dar – repetăm – în condițiile legii, pentru că altfel ar fi de neconceput.
Mai este un articol 40, alineatul 2, din Constituție, care de data aceasta se referă la partide și organizații, care la rândul lor, prin scopurile lor, prin acțiunile lor – dacă militează împotriva principiilor statului de drept, a suveranității, a integrității sau a independenței României, sunt neconstituționale. Dar nu un partid, nu o organizație militează sau poate să militeze împotriva acestor valori, ci prin oamenii lor”, a spus Toader.
„Noi nu știm exact care au fost argumentele judecătorilor constituționali, dar eu sunt convins că acestea sunt reperele. Admițând contestațiile, Curtea a invalidat hotărârea BEC de admitere a candidaturii Dianei Șoșoacă. Sigur, în felul ăsta ea nu mai are nicio cale de atac, este scoasă din cursa prezidențială.
Vom vedea motivarea, dar Curtea Constituțională n-a declarat neconstituțional partidul Dianei Șoșoacă, ci activitățile pe care dânsa le desfășoară. Ca o concluzie generală, deciziile Curții Constituționale definitive, general obligatorii, constituționalizează legile, dar constituționalizează și viața politică și viața socială din România, care toate trebuie să se desfășoare în limitele exigențelor și valorilor constituționale.
Altcumva, statul de drept ar fi pus cu semul întrebării. Practic, aici facem deosebirea, aceea că BEC a verificat legalitatea documentelor din dosarul de candidatură, iar Curtea Constituțională a verificat constituționalitatea, adică a raportat piesele dosarului la exigențele constituționale. Fiecare din cele două autorități au competențe diferite”, a mai spus Toader.
Decizia CCR a stârnit o reacție vehementă din partea Dianei Șoșoacă, care s-a dezlănțuit pe rețelele de socializare, acuzând influențe politice și externe, precum Uniunea Europeană, evreii și americanii, în eliminarea sa din cursa prezidențială. De asemenea, hotărârea a fost criticată de reprezentanți ai PNL și USR, care au susținut că CCR s-ar fi implicat în jocuri politice, sugerând că excluderea Dianei Șoșoacă ar putea avantaja pe Marcel Ciolacu, liderul PSD.
Această situație a adus în prim-plan dezbateri aprinse privind rolul Curții Constituționale și percepția publică asupra imparțialității instituțiilor statului în contextul electoral.