O echipă internațională de oameni de știință a anunțat detectarea undelor gravitaționale provenite de la cea mai masivă coliziune de găuri negre înregistrată vreodată, la o distanță de aproximativ 10 miliarde de ani lumină de Pământ, dincolo de marginile galaxiei noastre, Calea Lactee. Această descoperire incredibilă nu doar că marchează un moment istoric pentru observatoarele gravitaționale, dar forțează și reconsiderarea teoriilor actuale privind formarea celor mai mari obiecte din univers.
Cele două găuri negre implicate în această fuziune aveau mase impresionante, de 103 și respectiv 137 de ori masa Soarelui, și se învârteau cu o viteză uluitoare, de aproximativ 400.000 de rotații pe secundă, apropiindu-se de limita teoretică a spinului unui astfel de corp cosmic. După ce au orbit mult timp una în jurul celeilalte, ele s-au ciocnit violent, formând o gaură neagră finală cu o masă de aproape 265 de ori cea a Soarelui — cea mai masivă astfel de fuziune detectată până acum, notează The Guardian.
Evenimentul a fost surprins pe 23 noiembrie 2023 de două detectoare extrem de sensibile din Statele Unite, parte a rețelei Laser Interferometer Gravitational-wave Observatory (LIGO). Acestea au înregistrat un impuls rapid de deformare a spațiu-timpului care a durat o zecime de secundă, momentul numit „ringdown”, în care gaura neagră nou formată „vibrează” înainte de a se stabiliza.
Profesorul Mark Hannam, liderul Institutului pentru Explorarea Gravitației din cadrul Universității Cardiff și membru al colaborării științifice LIGO, a declarat: „Acestea sunt cele mai violente evenimente pe care le putem observa în univers, dar când semnalele ajung pe Pământ, ele sunt cele mai slabe fenomene pe care le putem măsura. Sunt minuscule.”
Detectarea acestei fuziuni este cu atât mai surprinzătoare cu cât masele găurilor negre sunt în zona în care, conform teoriilor actuale, nu se aștepta ca astfel de corpuri să se formeze natural. Cel mai probabil, aceste găuri negre uriașe s-au format în urma unor coliziuni anterioare, ceea ce explică și viteza lor extremă de rotație, deoarece fuziunile anterioare pot imprima spinuri puternice asupra obiectelor rezultate.
Până în prezent, oamenii de știință au detectat aproximativ 300 de astfel de fuziuni de găuri negre prin intermediul undelor gravitaționale, însă niciuna nu atinsese mase atât de mari. Cel mai masiv eveniment anterior a generat o gaură neagră cu o masă de circa 140 de ori cea a Soarelui.
Detectoarele de unde gravitaționale au schimbat fundamental modul în care privim universul, oferind o fereastră către fenomene invizibile până acum prin metodele tradiționale bazate pe radiația electromagnetică. „Atunci când privim universul într-un mod diferit, descoperim lucruri neașteptate și întreaga noastră perspectivă se transformă”, explică profesorul Hannam.
Cercetătorii anticipează că noile generații de detectoare, care vor fi operaționale în următorii 10-15 ani, vor putea observa toate fuziunile de găuri negre din univers, deschizând calea către descoperiri surprinzătoare și noi paradigme în astrofizică.
Detaliile acestei descoperiri revoluționare urmează să fie prezentate oficial la reuniunea GR-Amaldi care va avea loc luni, în Glasgow, marcând un pas major în înțelegerea universului și a celor mai extreme fenomene cosmice.