O echipă internațională de astronomi a anunțat miercuri descoperirea unei planete masive care orbitează o stea mică, o combinație considerată până acum aproape imposibilă și care pune în dificultate teoriile actuale despre formarea planetelor.
Steaua, numită TOI-6894, este o pitică roșie, având doar 20% din masa Soarelui nostru. Până acum, se credea că aceste stele slabe, cu masă redusă, nu pot susține condițiile necesare pentru a forma și găzdui planete gigantice.
Cu toate acestea, cercetătorii au identificat clar semnătura unui gigant gazos în jurul acestei stele mici, conform unui studiu publicat în Nature Astronomy. Astfel, TOI-6894 devine cea mai mică stea cunoscută care posedă o planetă gigantă în orbita sa.
Planeta descoperită are un diametru puțin mai mare decât Saturn, dar doar jumătate din masa acestuia. Ea parcurge o orbită completă în jurul stelei în puțin peste trei zile.
Descoperirea a fost făcută în urma unei analize a peste 91.000 de pitice roșii de masă mică, observate cu ajutorul telescopului spațial TESS al NASA. Confirmarea planetei a venit ulterior prin observații realizate cu telescoape terestre, inclusiv cu celebrul Very Large Telescope din Chile.
Daniel Bayliss, coautor al studiului și cercetător la Universitatea Warwick din Marea Britanie, a subliniat că această descoperire poate schimba estimările privind numărul total al planetelor gigantice din galaxia noastră. Vincent Van Eylen, de la University College London, a descris-o ca fiind o „descoperire intrigantă”, admintând că mecanismele prin care o stea atât de mică poate genera o planetă atât de masivă rămân un mister.
Formarea planetelor gigantice este explicată în principal prin teoria acreției nucleului, conform căreia un disc protoplanetar format din gaz și praf se concentrează într-un nucleu solid ce atrage apoi gaze în jurul său, formând o atmosferă masivă. Totuși, această teorie nu explică ușor existența planetelor gigantice în jurul unor stele atât de mici, unde cantitatea de material inițial este limitată.
O altă ipoteză susține că aceste planete se formează prin colaps gravitațional al discului protoplanetar, dar nici această explicație nu se potrivește perfect cu caracteristicile noului obiect, numit TOI-6894b.
Pe lângă dimensiunile sale neașteptate, planeta prezintă și o temperatură neobișnuit de scăzută pentru un gigant gazos extrasolar: sub 150°C, spre deosebire de „Jupitărurile fierbinți” descoperite până acum, care au temperaturi ce depășesc 1000°C.
Amaury Triaud, coautor al studiului de la Universitatea din Birmingham, a atras atenția că temperaturile reduse ar putea permite detectarea unor molecule rare, precum amoniacul, în atmosfera planetei, o premieră pentru un exoplanet.
În următorul an, telescopul spațial James Webb va fi orientat spre această planetă misterioasă, oferind astfel o șansă unică de a înțelege mai bine caracteristicile și originile ei, deschizând noi orizonturi în studiul sistemelor planetare din galaxia noastră.
Această descoperire nu doar că provoacă teoriile actuale privind formarea planetelor, dar deschide și noi perspective asupra diversității sistemelor stelare și planetare din univers. Faptul că o stea atât de mică poate susține o planetă gigantă sugerează că există multe alte sisteme neexplorate și fenomene încă neînțelese, ceea ce va stimula cercetările viitoare și va extinde considerabil orizonturile astrofizicii. În plus, înțelegerea mai profundă a acestor planete neobișnuite ar putea contribui la descifrarea condițiilor care permit viața și formarea sistemelor solare asemănătoare cu al nostru.
VEZI ȘI – Alegerile prezidențiale din Polonia, la limită: o luptă decisivă pentru viitorul țării