Moartea Papei Francisc și tăierile masive ale ajutoarelor internaționale, în special cele impuse de SUA, riscă să îngreuneze activitatea unui grup de experți constituit de Vatican pentru a oferi soluții de reducere a datoriei și a crea un sistem financiar mai echitabil pentru țările sărace ale lumii. Acestea din urmă se confruntă deja cu o reducere a finanțării concesionale și cu dificultăți în accesarea piețelor de obligațiuni, o problemă agravată de taxele impuse de președintele american Donald Trump.
Provocările au fost subliniate atunci când grupul cunoscut sub numele de „Comisia Jubileu” a prezentat un plan preliminar pentru reducerea datoriei și obținerea de finanțare accesibilă în cadrul întâlnirilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate la Washington săptămâna trecută. Cu mai puțin de un an în urmă, problemele de lichiditate pentru țările în dezvoltare erau o prioritate la aceste întâlniri. Totuși, în cadrul discuțiilor din Washington, discuțiile concrete pentru creșterea finanțării destinate economiilor emergente au trecut pe plan secund, scrie Reuters.
Reza Baqir, șeful departamentului de consultanță pentru datoria suverană la Alvarez & Marsal și fost guvernator al băncii centrale din Pakistan, a declarat: „Pentru orice ministru de finanțe sau guvernator de bancă centrală al unei țări în dezvoltare, aceasta este o concluzie deprimantă a întâlnirilor”. De asemenea, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că țara sa nu a luat încă o decizie cu privire la respectarea angajamentului de 4 miliarde de dolari față de un fond destinat celor mai sărace țări ale lumii.
Experții avertizează că aceste schimbări ar putea conduce la o creștere a numărului de falimente financiare în rândul țărilor în dezvoltare. „Mai multe țări vor fi forțate să aleagă între onorarea datoriei și asigurarea unui viitor sustenabil”, a spus Paolo Gentiloni, co-președinte al Grupului de Experți al ONU privind Datoria, în cadrul unei dezbateri pe marginea întâlnirilor. Banca de investiții JPMorgan a subliniat, într-un raport de sinteză al întâlnirilor, că „nu se poate exclude o nouă vală de falimente până anul viitor, dacă riscurile continuă să crească”.
Impactul morții Papei asupra comisiei Jubileu
Grupul care lucrează la raportul „Jubileu” a fost nevoit să amâne prezentarea propunerilor inițiale către Vatican pe 16 mai, din cauza morții Papei Francisc și a conclavului care va începe pe 7 mai pentru alegerea succesorului său. Cu toate acestea, cei implicați în proiect au subliniat că lucrările vor continua, iar propunerile pentru restructurarea rapidă a țărilor aflate în dificultate financiară și pentru extinderea accesului la împrumuturi accesibile vor fi în continuare susținute. Joseph Stiglitz, președintele Comisiei, a precizat că abordarea nu este una de succes rapid, ci un joc pe termen lung.
„Este clar că nu am rezolvat problema în niciun fel”, a declarat Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, referindu-se la datoriile țărilor în dezvoltare. Acesta a comparat războaiele comerciale cu o „grenadă” ale cărei efecte devastatoare se vor simți cel mai mult în rândul țărilor în dezvoltare. Munca Comisiei în acest an contrastază puternic cu anul „Jubileu” din 2000, când au fost iertate datorii istorice de miliarde de dolari, permițând țărilor să acceseze împrumuturi pentru a-și susține creșterea economică.
China, care a acordat împrumuturi semnificative țărilor în dezvoltare în acea perioadă, se află acum într-o situație mai complicată, din cauza valurilor de falimente și a impactului sancțiunilor impuse de SUA asupra economiei globale. Țările emergente, care încă se refac după impactul șocurilor externe precum pandemia de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina, se confruntă acum cu o încetinire globală a creșterii economice.
Provocările țărilor în dezvoltare și reducerea ajutoarelor
O creștere a randamentelor obligațiunilor americane a închis accesul multor economii în dezvoltare la piețele financiare internaționale, iar pentru cele care au încă acces, costurile au crescut considerabil. Banca Mondială estimează că 59 de țări se află deja într-o situație de risc de datorie, fără a include pe cele care au întâmpinat dificultăți recente, cum ar fi Senegal, Columbia și Indonezia. David McNair, director executiv al organizației non-profit ONE Campaign, a precizat că multe dintre aceste țări au început să impună măsuri de austeritate drastice pentru a evita falimentul.
În acest context, Ministerul Finanțelor din Africa de Sud, Enoch Godongwana, a afirmat că problemele de lichiditate ale țărilor în dezvoltare sunt un subiect de top în cadrul întâlnirilor G20, având în vedere numărul tot mai mare de state care solicită ajutor financiar din partea FMI. Însă țările cu resurse financiare, precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța, reduc ajutoarele pentru a finanța cheltuieli mai mari în domeniul apărării. Conform datelor OECD, asistența oficială pentru dezvoltare a scăzut cu 7,1% anul trecut și se estimează că va scădea între 9% și 17% în acest an.
Provocările viitoare și posibilele soluții
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a avertizat că, dacă Statele Unite își rețin fondurile promise pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), iar Europa urmează aceeași cale, suma necesară pentru acest fond ar putea scădea de la 100 de miliarde de dolari la 80-85 de miliarde. Vera Songwe, președinta Liquidity and Sustainability Facility, care colaborează cu Comisia Jubileu, a recunoscut că mediul pentru finanțarea concesională și iertarea datoriilor este mult mai dificil, dar a subliniat că unele progrese se fac în direcția susținerii băncilor de dezvoltare din Sudul Global și a presiunii asupra FMI pentru a include schimbările climatice în calculele privind sustenabilitatea datoriilor.
VEZI ȘI – ChoiceJacking – iOS și Android au fost ușor de învins timp de ani de zile