Sociologul Dan Dungaciu a negat categoric informațiile apărute în spațiul public conform cărora ar putea fi luat în calcul pentru a-l înlocui pe Călin Georgescu în cursa pentru alegerile prezidențiale din mai. Declarația sa vine în urma unor speculații lansate de surse politice și mediatizate de publicații precum G4Media, Digi24 și Antena 3 CNN.
„Candidatura mea nu a existat și nu există”, a spus Dungaciu, conform Antena3 CNN.
Mai multe surse susțineau că liderul AUR, George Simion, și Călin Georgescu ar fi discutat despre posibilitatea ca Dungaciu să fie desemnat drept candidat. Cu toate acestea, George Simion a dezmințit acest scenariu într-o declarație pentru HotNews.ro, subliniind că nu există nicio variantă alternativă la Georgescu. Totodată, și Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a infirmat speculațiile privind o eventuală candidatură a sociologului.
În paralel cu aceste zvonuri, numele lui Dan Dungaciu este implicat într-un dosar de abuz în serviciu, pentru care a fost trimis în judecată de către DNA în 2024. Acuzațiile vizează perioada 2017-2022, când acesta a fost director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” (ISPRI) al Academiei Române. Potrivit procurorilor, Dungaciu ar fi semnat un contract de împrumut de folosință și acte adiționale cu Asociația „Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică” (LARICS), prin care a oferit acestei organizații două spații din sediul ISPRI fără organizarea unei licitații publice și fără plată. Prejudiciul estimat este de 101.607 lei, reprezentând chiria neplătită de LARICS.
Investigația a pornit în urma unei sesizări a Curții de Conturi, care descoperise nereguli la Institut. În trecut, PressHub.ro relata că Dungaciu a obținut două mandate consecutive la conducerea ISPRI, candidând singur de fiecare dată.
În ciuda acestor acuzații și a controverselor legate de posibila sa candidatură, Dan Dungaciu a fost o figură influentă în domeniul sociologiei și al relațiilor internaționale, ocupând timp de 12 ani funcția de director al ISPRI. Institutul pe care l-a condus are ca obiectiv dezvoltarea cercetării în filosofia socială și științele politice, concentrându-se pe schimbările politice din Europa Centrală și de Est după căderea comunismului.
Alegerile prezidențiale din România, desfășurate în noiembrie 2024, au adus în prim-plan o competiție acerbă între mai mulți candidați reprezentând diverse spectre politice. Printre aceștia s-au numărat Călin Georgescu, un candidat de extremă dreapta cu orientări pro-ruse, Marcel Ciolacu, prim-ministru și lider al Partidului Social Democrat (PSD), și Elena Lasconi, reprezentând Uniunea Salvați România (USR).
Rezultatele preliminare au indicat un avans surprinzător al lui Călin Georgescu, care a obținut aproximativ 22% din voturi, urmat îndeaproape de Marcel Ciolacu cu 21,6% și Elena Lasconi cu 18%
Această situație a condus la organizarea unui al doilea tur de scrutin, programat pentru 8 decembrie 2024, între primii doi clasați
Ascensiunea lui Georgescu a fost percepută ca un semnal de protest al electoratului față de establishmentul politic tradițional. Campania sa s-a concentrat pe promovarea producției locale și pe susținerea fermierilor autohtoni, atrăgând astfel un segment semnificativ al populației nemulțumite de direcția actuală a politicii românești
Marcel Ciolacu, în calitate de prim-ministru și lider al PSD, a beneficiat de sprijinul unui electorat tradițional, însă competiția strânsă cu Georgescu a evidențiat o polarizare a preferințelor politice în rândul românilor. Elena Lasconi, reprezentând USR, a reușit să mobilizeze un segment important al electoratului urban și tânăr, obținând un rezultat notabil în primul tur.
VEZI ȘI – Mark Carney îi ia locul lui Justin Trudeau în funcția de prim-ministru al Canadei