Un nou studiu publicat recent în prestigioasa revistă The Lancet HIV trage un semnal de alarmă privind efectele devastatoare ale reducerilor de ajutor internațional asupra luptei globale împotriva virusului HIV. Cercetătorii avertizează că, dacă tăierile de fonduri din partea unor donatori majori precum SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și Olanda vor continua, lumea s-ar putea confrunta cu un recul dramatic al progreselor înregistrate în ultimele decenii.
Potrivit modelărilor matematice realizate de experți ai Institutului Burnet din Melbourne, până la 2,9 milioane de oameni – copii și adulți – riscă să moară din cauze legate de HIV până în anul 2030, în special în țările cu venituri mici și medii. Mai mult, între 4,4 și 10,8 milioane de noi infecții ar putea surveni în următorii cinci ani, ca urmare directă a diminuării finanțării internaționale.
Cifrele nu sunt doar alarmante, ci reflectă un potențial colaps al unor sisteme deja fragile de sănătate publică. Programele de prevenție, testare și tratament – multe dintre ele finanțate prin inițiative precum Pepfar (Planul de Urgență al Președintelui SUA pentru Combaterea SIDA) – sunt deja afectate sau în pericol de a fi întrerupte complet.
Regiunea cea mai afectată ar putea fi, din nou, Africa Subsahariană, unde eforturile masive din ultimele două decenii au reușit să reducă semnificativ numărul de infecții, în special în rândul copiilor și al transmiterii materno-fetale. Reducerea fondurilor riscă să anuleze aceste câștiguri și să readucă regiunile vulnerabile la nivelurile de mortalitate din anii 2000.
Cercetătorii atrag atenția că prima linie de sacrificiu în cazul reducerii bugetelor o reprezintă programele de prevenție: distribuirea de prezervative, accesul la medicamente profilactice și educația sanitară. Acest lucru, combinat cu întreruperile din programele de testare și tratament, ar putea declanșa un val de noi infecții și decese.
Decizia Marii Britanii de a reduce bugetul pentru ajutor extern de la 0,5% la 0,3% din venitul național brut a provocat deja demisii politice și critici internaționale. Iar SUA, în trecut lider global în finanțarea luptei împotriva HIV, a anunțat în 2024 o stopare aproape completă a sprijinului financiar prin Pepfar – o mișcare care a avut efecte imediate asupra proiectelor derulate în zeci de țări.
Ironia tragică, spun unii activiști, este că reducerile vin tocmai într-un moment în care știința și infrastructura medicală au atins un nivel capabil să elimine, în mod realist, HIV ca problemă de sănătate publică globală. Dar fără fonduri, chiar și cele mai promițătoare strategii rămân simple planuri pe hârtie.
Cercetătorii și organizațiile implicate în combaterea HIV cer guvernelor să regândească urgent strategiile de finanțare și să evite un colaps al progreselor realizate. Se fac apeluri pentru adoptarea unor metode inovatoare de finanțare, dar și pentru integrarea serviciilor HIV în sistemele naționale de sănătate, pentru a reduce dependența de fondurile externe.
Anne Aslett, de la Elton John AIDS Foundation, a subliniat importanța înțelegerii impactului cumulativ al deciziilor de reducere a ajutoarelor. „Dacă finanțarea scade la nivelul prognozat, milioane de oameni se vor îmbolnăvi, iar sistemele de sănătate deja suprasolicitate nu vor putea face față.”
În paralel, alte organizații precum Save the Children trag semnale similare de alarmă și în alte domenii conexe, precum malnutriția infantilă, unde tăierile de fonduri pot avea efecte la fel de dramatice.
VEZI ȘI – Papa Francisc, externat din spital după mai bine de o lună de luptă cu pneumonia